Dacia Logan, copilul minune al Renault

      Dacia Logan, masina low-cost care a luat prin surprindere piata auto europeana in 2004, isi continua trendul ascendent. Renault a lansat noua generatie Logan, mai impunatoare, mai eleganta, mai spatioasa. Farurile verticale au fost inlocuite cu unele mai elegante, exteriorul este putin schimbat, cu influente germane, are senzori de parcare; interiorul este putin modificat, are mai mult stil,de asemenea modelul va fi dotat cu pilot automat si navigatie. Modelul va fi lansat pe 27 septembrie la Salonul Auto de la Paris, alaturi de noul Sandero.

      Fata de lansarea primului model care se adresa pietelor emergente, dar care spre surprinderea tuturor a prins bine si in Europa de Vest, noul model tinteste atat pietele emergente dar si pietele cu pretentii. Concurenta pe segmentul low-cost, a inceput sa se intensifice, Logan fiind conturat de Aveo, Skoda Rapid, sau Peugeot 301. Renault estimeaza ca numarul modelelor produse anul acesta in Romania va fi intre 350.000 si 400.000.

     Daca s-a lansat ca un model cu pret scazut, Logan avanseaza spre un automobil de pret scazut spre mediu, si aceasta transformare se vede design-ul si dotarile masinii. Imagini cu noul model le puteti vedea accesand urmatorul link: Logan 2

      Cum vi se pare? 

Transparenta la aplicarea sistemului bonus malus

          Cu incepere de pe 15 septembrie, soferii care detin polita de raspundere civila auto, vor avea acces la istoricul evenimentelor rutiere proprii. Aceasta decizie a fost luata de CSA, si este in folosul asiguratilor, deoarece nu va permite asiguratorilor cresterea nefondata a  pretului  RCA.  

          Ce inseamna bonus – malus?, cu totii stim ca de la un an la altul pretul  RCA variaza, aceasta variatie fiind atribuita cresterii preturilor. In afara de cresterea preturilor, inevitabila de altfel, mai conteaza si bonus malus, adica daca in decursul unui an de asigurare, un sofer are accidente, la cumpararea urmatoarei polite i se aplica componenta malus, adica RCA-ul va fi mai scump. De asemenea, daca acelasi sofer in decursul unui an asigurat nu are evenimente rutiere, asiguratorul ii acorda bonus-ul, respectiv un RCA la un pret mai mic.

        Aceasta decizie a CSA se va realiza/iplementa cu ajutorul bazei CEDAM. DAca vrei sa iti vezi istoricul rutier poti intra pe http://cedam.csa-isc.ro/index.php?id=9 , interogarea se face pe baza cod numeric personal, CUI, numar de inmatriculare si serie de sasiu.Se vor afisa evenimentele rutiere cu incepere din anul 2008.

          Drum bun si fara accidente!

Scad rezervele minime obligatorii

           Rezervele minime obligatorii sunt disponibilitatile banesti ale bancilor comerciale, in lei si valuta, pastrate in conturi deschise la BNR. Aceste rezerve se constituie pentru: realizarea controlului monetar (si lichiditatii) si pentru stabilizarea ratelor de dobanda de pe piata interbancara.

                Potrivit BNR caracteristicile rezervelor minime obligatorii sunt:

·         „baza de calcul a RMO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv în lei şi în valută din bilanţurile băncilor (cu excepţia pasivelor interbancare, a obligaţiilor către BNR şi a capitalurilor proprii)”;

·         “perioada de observare şi cea de aplicare au durata de o lună, fiind succesive (prima dintre ele reprezentând intervalul cuprins între data de 24 a lunii precedente şi data de 23 a lunii curente)”;

·         “ratele RMO pot fi diferenţiate atât în funcţie de moneda de constituire, cât şi în funcţie de scadenţa reziduală a elementelor incluse în baza de calcul (mai mică sau mai mare de 2 ani)”;

·         “RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilităţilor menţinute pe parcursul perioadei de aplicare în conturile deschise la BNR”;

·         “deficitului de rezerve i se aplică o dobândă penalizatoare, iar abaterile repetate se sancţionează prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaţiunilor instituţiei de credit”.[1]

            Din 24 iulie 2009 ratele RMO pentru lei sunt:

·         15% pentru pasivele cu scadenta mai mica de 2 ani;

·         15% pentru pasivele cu scadenta mai mare de 2 ani, cu clauza de rambursare, transferare sau retragere anticipata;

·         0% pentru pasivele cu scadenta mai mare de 2 ani, fara clauza de rambursare, transferare sau retragere anticipata;

            Ratele  RMO pentru pasivele in valuta sunt in prezent de 25% , pentru pasivele cu scadenta mai mica e 2 ani si pentru cele cu scadenta mai mare de doi ani dar cu clauza de rambursare, transferare sau retragere anticipata.

            Ratel dobanzii bonificate la RMO sunt de 1.54% pentru rezervele in lei, de 0.79% pentru rezervele in euro si de 0.40% pentru pasivele in dolari americani. Ratele dobanzilor penalizatoare pentru deficitele de RMO sunt de 15.5% pentru rezervele in lei si de 12.75% pentru rezervele in euro si USD.

            Consiliul de Administratie al BNR a decis in data de 31.03.2011 sa sa reduca rata rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani la nivelul de 20 la sută de la 25 la sută.

             Reducerea ratelor RMO inseamna lichiditate crescuta pe piata bancara, lichiditate ce va duce la acordarea mai multor credite si la scaderea dobanzilor. Se estimeaza ca aceasta reducere va lasa in piata circa 1 miliard de euro. Aceasta reducere va intra in vigoare cu data de 24 aprilie.

            La baza acestei reduceri poate sta una din urmatoarele ipoteze:

·         Ministerul Finantelor Publice are nevoie de bani, bani pe care nu a reusit sa ii atraga de pe piata externa;

·         Se doreste incurajarea economiei, desi aceasta reducere incurajeaza creditarea in valuta, cu atat mai mult cu cat riscul valutar al Romaniei este crescut;

---

[1] www.bnr.ro

Un nou acord cu Fondul Monetar International

      Dupa ce statul Roman a contractat de la FMI un credit in valoare de 12,95 miliarde de euro, in 2009, acesta fiind parte a unui pachet mai mare de circa 20 miliarde de euro, autoritatile au mai incheiat un acord de circa 3,6 miliarde de lei. Contractarea s-a facut inainte de a plati creditele recent contractate.

      Noul acord este unul de tip precautionar, adica va fi accesat doar daca vom avea neaparata nevoie, este incheiat la fel ca acordul din 2009 pe o perioada de 24 de luni. Acest acord vine concomitent cu un credit de la Uniunea Europeana de 1,4 miliarde de euro si unul de la Banca Mondiala de 400 de milioane de euro. Conform contractului creditul de la FMI poate fi accesat doar in situatii exceptionale precum atac la moneda nationala.

      Astfel de imprumuturi sunt conditionate de adoptarea unor politici care in viziunea Fondului trebuie sa duca la redresare economica, dar pentru ca are 187 de membri, e greu ca sa gaseasca specificul fiecarei economii, astfel intervenind politici care nu sunt potrivite. Inainte de criza din 2007, se vorbea de regandirea fondului deoarece existau voci care sustineau ca nu mai corespunde economiei globale actuale. Dar odata cu declansarea crizei a fost nevoie de un organism de sprijin si astfel fondul a reintrat in joc. Astfel criza a dus la o dezvoltare a tipurilor de credite, la cresterea cotelor de participare in vederea majorarii creditelor acordate si implicit la creditele acordate pentru redresare.    

Europa 2020

           Exista pareri pro si contra asupra viitorului Uniunii Europene, unii cred ca fiecare tara europeana are nevoie de avantajele create de Spatiul Economic European, de stabilitatea oferita de moneda unica si de politica unitara, pe cand altii sustin ca sansele Uniunii tind spre zero.

            Adevarul este ca traim intr-o lume tot mai tehnologizata si cu o puternica tendinta spre globalizare, intr-o lume in care principalii jucatori: Statele Unite ale Americii, Rusia si China se afla intr-o competitie acerba.

            In acest context Europa trebuie sa se mobilizeze pentru ca statele europene luate individual sa nu devina victime colaterale. Astfel s-a elaborat Strategia Europa 2020, care stabileste tintele de atins pana in anul 2020. Prioritatile stategiei sunt:

• dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;
• crestere durabila - economie eficienta in ceea ce priveste ecologizarea utilizarii resurselor;
• crestere favorabila incluziunii si ocuparea masiva a fortei de munca.

Principalele obiective ale Strategiei Europa 2020 sunt:

• 75% din populatia cu varsta intre 20 - 64 de ani sa aiba un loc de munca;
• sectorului de cercetare - dezvoltare sa ii fie alocate 3% din PIB-ul UE;
• abandonul scolar timpuriu sa se situeze sub 10%, iar cel putin 40% din tineri sa urmeze cursurile institutiilor de studii  superioare;
• reducerea cu 20 de milioane a persoanelor amenintate de saracie.

 In primul rand insa trebuie gasita calea de iesire din criza. Aceasta a aratat unele deficiente ale uniunii precum:

• rata medie de crestere a UE a fost mai scazuta decat a principalilor parteneri economici in ultimii 10 ani;
• rata de ocupare a fortei de munca in Europa este mai scazuta decat in alte parti ale lumii: media fiind de 69% pentru persoanele intre 20 si 64 de ani; numai 63% dintre femei lucreaza in comparatie cu 76% dintre barbati; cetatenii europeni lucreaza in medie cu 10% mai putine ore decat cei din Statele Unite si Japonia;
• se inregistreaza imbatranirea populatiei.

Lumea evolueaza si provocarile se intensifica:

• Europa este o economie puternica dar concurenta este acerba, tari precum India si China investesc mult in cercetare - dezvoltare, pentru a avansa in clasamentul economic global;
• sectorul financiar global necesita o mai atenta reglementare, pentru a preveni repeterea crizelor globale, bazate pe bule speculative, precum cea din 2007;
• se constata necesitatea orientarii catre resurse regenerabile, deoarece utilizarea combustibililor fosili afecteaza grav climatul, iar previziunea conform careia populatia mondiala va creste de la 6 la 9 miliarde, va intensifica concurenta pentru resurse naturale.

Ce ne ramane de facut este sa devenim mai eficienti, sa ne utilizam mai eficient resursele, sa investim mai mult in cercetare dezvoltare pentru ca Uniunea Europeana sa se inscrie pe o traiectorie ascendenta a prosperitatii, si sa nu continua reformele intr-un ritm lent care ar duce la o degradare a bunastarii sociale si a economiei.

Schimbarea structurii activelor tranzacţionate la bursă

           Criza financiară a schimbat coordonatele privind preferinţele investiţionale. Dacă în anii trecuţi acţiunile erau cele mai căutate, oferind un randament superior dobânzilor bancare sau obligaţiunilor, în anii 2009 - 2010 s-a văzut o fugă a investitorilor de plasamentele riscante si acceptarea unora mai sigure, chiar cu randamente mai scăzute. Investiţiile în instrumente purtătoare de dobândă sunt deja la mare căutare pentru că randamentele plătite de băncile românesti atât pentru sumele în lei, cât si pentru cele în euro sunt attractive. Chiar dacă un astfel de câstig este comparabil cu media anuală a unui investitor pe termen lung la bursă, garantarea depozitelor în limita a 100.000 de euro si riscul indiscutabil mai redus fac ca investitorii mici si medii să prefere depozitele bancare.

           Pe toate segmentele Bursei de Valori Bucureşti rulajele au acumulat 2,15 miliarde de euro în 2010, în creştere cu 29% faţă de 2009.

          Pe piaţa acţiunilor valoarea de tranzacţionare a totalizat 1,48 miliarde euro, cu 10,7% mai mare faţă de 2009. Anul care tocmai s-a încheiat a determinat un vârf de tranzactionare pentru piaţa obligaţiunilor, care a totalizat 620,5 milioane euro în creştere cu 104,8% faţă de 2009. Pe segmentul futures, 2010 a fost cel mai bun an de la lansare, din 2007. Valoarea de tranzacţionare a fost de 25,3 milioane euro, în creştere cu 59,5% faţă de 2009. Şi unităţile de fond tranzacţionate au cunoscut o creştere de 10,2% faţă de 2009, atingând un nivel de 5,36 milioane euro. Noul instrument financiar al BVB din 2010, produsele structurate, a înregistrat o evoluţie semnificativă, atingând un nivel al valorii tranzacţionate de 10,7 milioane euro corespunzător unui număr de 12.706 tranzacţii pentru 1,2 milioane de unităţi tranzacţionate.

           Motivele pentru care fondurile de obligaţiuni au înregistrat un succes atat de mare sunt:

           1.Momentul care a marcat startul creşterii accelerate a investiţiilor în fondurile de obligaţiuni coincide cu “prăbuşirea” bursei locale. Astfel, în 2008, investitorii care achiziţionau în mod tradiţional acţiuni, s-au reprofilat odată cu scăderea bursei, alegând să îşi mute investiţiile în fondurile de obligaţiuni, instrumente cu un grad de risc mult mai scăzut. În consecinţă, deşi randamentele anuale erau aproximativ de 30%, scăderile de până la 70% de pe bursa locală i-au determinat pe investitori să se refugieze în instrumente mai sigure şi mult mai puţin expuse la volatilităţi.

Grafic nr.1

Fondurile de obligaţiuni investesc într-o proporţie ridicată în obligaţiuni, fie că acestea sunt obligaţiuni de stat, municipale sau corporative. Restul banilor sunt investiţi în alte instrumente cu grad scăzut de risc, cum ar fi depozitele bancare. Datorită faptului ca agregă sume mari, administratorii fondurilor de obligaţiuni negociază cu băncile rate ale dobânzii ridicate pentru depozitele plasate, contribuind astfel la creşterea randamentului fondului.

           2.Randamentele oferite de fondurile de obligaţiuni sunt extrem de atractive pentru cei cu aversiune faţă de risc. Fondurile de obligaţiuni au fost performerele pieţei înregistrând randamente de până la 14%. De altfel, randamentul fondurilor de obligaţiuni s-a situat de-a lungul timpului cu mult deasupra ratei inflaţiei şi ratei medii a dobânzii practicate la depozitele bancare pe un an. În anul 2010 fondurile de obligaţiuni au avut o performanţă cuprinsă între 6.93% – 11.79%, randament superior atat ratei inflaţiei (7,88 %) estimate cât şi ratei medii a dobânzii la depozitele pe un an(aproximativ 3%).

            3.Strategiile de vânzare ale administratorilor bancari şi-au pus cu siguranţă amprenta asupra intrărilor de bani în fondurile de obligaţiuni. Administratorii de fonduri care fac parte din reţele bancare extinse au intensificat eforturile de atragere de investiţii în aceste fonduri prin intermediul reţelelor bancare, aşa încât cele mai mari adeziuni în fondurile de obligaţiuni au fost înregistrate în cazul administratorilor din această categorie.

             Principalele direcţii în care ar trebui să acţioneze Bursa de Valori Bucureşti în următorii ani ar fi: să creeze condiţii optime de manifestare a cererii şi ofertei de instrumente financiare şi să stimuleze prezenţa pe piaţa bursieră a factorilor care dau substanţă oricărei burse: emitenţii, investitorii şi instrumentele financiare. Cea mai sintetică modalitate de exprimare a succesului demersurilor pe care ar trebui să întreprindă Bursa de Valori Bucureşti în viitor pentru dezvoltarea pieţei bursiere din România să obţină prin raportare la cifrele care vor fi consemnate în dreptul a doi indicatori cantitativi: capitalizarea bursieră şi valoarea tranzacţiilor.

Indicatori principali	An
	2009		2010
	Mil. Ron	Mil. EUR	Mil. RON	Mil.EUR
Total piata
Valoare tranzactionata totala	6464,87	1527,49	6477,37	1562,35
Societati admise la tranzactionare
Numar societati	69		72
Capitalizarea bursiera	80074,50	19052,65	92012,86	21664,87
Valoarea tranzactionata	5082,95	1201,49	4145,07	997,50
Rata lichiditatii (val. tranz./capitalizare)	7,93		4,98
PER piata	14,42		11,37
PER piata/Valoare nominala	1,04		1,02
Rata dividendului	2,81		1,44
Societati nelistate
Numar societati nelistate	31		27
Valoare tranzactionata	9,74	2,31	5,27	1,26
Obligatiuni
Numar obligatiuni	60		56
Valoare tranzactionata	1177,62	277,78	2224,15	539,21
Unitati de fond
Numar instrumente	2		3
Valoare tranzactionata	2,76	0,65	6,36	1,53
Produse structurate
Numar instrumente	0		9
Valoare tranzactionata	0,0	0,0	3,38	0,79
Futures
Numar instrumente	42		42
Valoare tranzactionata	67,05	15,88	93,15	22,06
Oferte publice primare
Valoare tranzactionata	124,75	29,37	0,0	0,0

                                                                               Tabel nr. 1