Europa 2020

           Exista pareri pro si contra asupra viitorului Uniunii Europene, unii cred ca fiecare tara europeana are nevoie de avantajele create de Spatiul Economic European, de stabilitatea oferita de moneda unica si de politica unitara, pe cand altii sustin ca sansele Uniunii tind spre zero.

            Adevarul este ca traim intr-o lume tot mai tehnologizata si cu o puternica tendinta spre globalizare, intr-o lume in care principalii jucatori: Statele Unite ale Americii, Rusia si China se afla intr-o competitie acerba.

            In acest context Europa trebuie sa se mobilizeze pentru ca statele europene luate individual sa nu devina victime colaterale. Astfel s-a elaborat Strategia Europa 2020, care stabileste tintele de atins pana in anul 2020. Prioritatile stategiei sunt:

• dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;
• crestere durabila - economie eficienta in ceea ce priveste ecologizarea utilizarii resurselor;
• crestere favorabila incluziunii si ocuparea masiva a fortei de munca.

Principalele obiective ale Strategiei Europa 2020 sunt:

• 75% din populatia cu varsta intre 20 - 64 de ani sa aiba un loc de munca;
• sectorului de cercetare - dezvoltare sa ii fie alocate 3% din PIB-ul UE;
• abandonul scolar timpuriu sa se situeze sub 10%, iar cel putin 40% din tineri sa urmeze cursurile institutiilor de studii  superioare;
• reducerea cu 20 de milioane a persoanelor amenintate de saracie.

 In primul rand insa trebuie gasita calea de iesire din criza. Aceasta a aratat unele deficiente ale uniunii precum:

• rata medie de crestere a UE a fost mai scazuta decat a principalilor parteneri economici in ultimii 10 ani;
• rata de ocupare a fortei de munca in Europa este mai scazuta decat in alte parti ale lumii: media fiind de 69% pentru persoanele intre 20 si 64 de ani; numai 63% dintre femei lucreaza in comparatie cu 76% dintre barbati; cetatenii europeni lucreaza in medie cu 10% mai putine ore decat cei din Statele Unite si Japonia;
• se inregistreaza imbatranirea populatiei.

Lumea evolueaza si provocarile se intensifica:

• Europa este o economie puternica dar concurenta este acerba, tari precum India si China investesc mult in cercetare - dezvoltare, pentru a avansa in clasamentul economic global;
• sectorul financiar global necesita o mai atenta reglementare, pentru a preveni repeterea crizelor globale, bazate pe bule speculative, precum cea din 2007;
• se constata necesitatea orientarii catre resurse regenerabile, deoarece utilizarea combustibililor fosili afecteaza grav climatul, iar previziunea conform careia populatia mondiala va creste de la 6 la 9 miliarde, va intensifica concurenta pentru resurse naturale.

Ce ne ramane de facut este sa devenim mai eficienti, sa ne utilizam mai eficient resursele, sa investim mai mult in cercetare dezvoltare pentru ca Uniunea Europeana sa se inscrie pe o traiectorie ascendenta a prosperitatii, si sa nu continua reformele intr-un ritm lent care ar duce la o degradare a bunastarii sociale si a economiei.

Fondul Monetar International versus Romania

          FMI, pentru multe tari un colac de salvare pe timp de criza si nu numai, un fel de frate mai mare care iti arata drumul bun. Criza, un ciclu al economiei pe care toata lumea il caracterizeaza ca nefast. Insa criza actuala, caci din pacate nu am iesit din ea, a demonstrat utilitatea Fondului si a oprit regandirea mecanismului. Deoarece in ultimii ani, s-a tot pus intrebarea daca acest organism mai este util, in forma actuala. Iar in acest punct de posibila cotitura pentru Fond a aparut criza, iar Fondul si-a demonstrat utilitatea, a inceput sa aloce fonduri tarilor grav afectate (cel mai concludent exemplu fiind Grecia), ale caror banci centrale nu au reusit sa gestioneze deficitul de resurse si chiar sa-si dezvolte facilitatile de creditare, de la trei facilitati de credit inainte de criza  la sapte facilitati in prezent (cele patru noi facilitati de creditare se gasesc in tabelul nr. 1). Tot ca previziune la situatia in care economia mondiala va urma un trend descendent s-a convenit la Summit-ul G20 din aprilie 2009 de la Londra, ca resursele de creditare ale FMI sa creasca cu 750 miliarde de dolari. 

            Si aici vine intrebarea: Exista posibilitatea ca niscaiva minti luminate, sa fi stiut despre declinul economiei americane si/sau sa fi intreprins actiuni care au aprins scanteia ce a declansat criza? Parafrazandu-l pe Antoine Lavoisier: nimic nu se pierde, totul se transforma; a doua intrebare este: cine sunt castigatorii crizei? caci perdantii se vad peste tot.  

Facilitatea de credit (anul adoptarii)	Scopul	Conditii		Monitorizare si eliminare
TRANSE DE CREDIT SI FACILITATI EXTINSE ALE FONDULUI
Linie Flexibila de Credit (2009)	Instrument flexibil in transe de credit pentru toate balantele de plati, plati potentiale sau actuale.	Fundamente macroeconomice puternice, politica economica cadru si politica de palmares.		Acces aprobat privi-legiat la incheierea perioadei de aranja-ment prin revizuirea intermediara pentru aranjamentele de 1 an.
FACILITATI PENTRU MEMBRI CU VENITURI REDUSE IN VEDEREA REDUCERII SARACIEI SI A CRESTERII ECONOMICE
Facilitate de Credit Extinsa (2010)	Asistenta pe termen mai lung pentru dificultati profunde ale balantei de plati, dificultati de natura structurala; avand drept scop reducerea durabila a saraciei.		Adoptarea pe 3 ani a Faciltatii Extinse de Credit (FEC).	Palti semianuale (trimestriale sau ocazi-onale) privind re-spectarea criteriilor de performanta si comen-tarii.
Facilitatea de Credit Stand-By (2010)	Asistenta pe termen mediu pentru tarile cu deficit al balantei de plati pe termen scurt.		Adoptarea pe 12-24 de luni a Faciltatii de Credit Stand-By.
Facilitatea de Credit Rapida (2010)	Asistenta rapida pentru echilibrarea balantei de plati, ca urmare a unui soc exogen sau dezastru natural in cazul in care alt tip de facilitate nu este necesara sau fezabila.		Nu este necesar un program pe baza de reexaminare sau post conditionalitate.	De obicei intr-o plata unica.

Tabelul nr.1. – Facilitatile de finantare ale FMI

            Romania este membra FMI din anul 1972,  cu o cota de participare de 1030,2 milioane de DST (0,47% din cota totala), detine 10552 de voturi (0,48% din totalul voturilor). Romania a apelat la resursele financiare ale Fondului si inainte de 1989 si dupa, acordurile si sumele aferente lor se gasesc in tabelul 2. In 2010 datorita crizei economice Romania a apelat mai mult ca oricand la resursele Fondului, tragand fonduri in valoare de 3,71 miliarde de DST(4,25 miliarde de euro). Alocarea fondurilor a fost conditionata de aplicarea unor masuri de austeritate, care sa permita incadrarea in tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB. Iar pentru anul acesta Romania ar urma sa primeasca inca 2 transe, in valoare cumulata de 1,616 miliarde de DST.

            Alta intrebare logica: De ce Romania are nevoie de imprumuturi, daca pana in 2008, s-a inregistrat crestere economica ? De ce odata cu propagarea crizei, economia autohtona are un parcurs descendent, desi nu a fost contaminata cu active toxice?

           

Tipul acordului	Data aprobării	Data expirării sau rezilierii	Suma aprobată (milioane DST)	Suma trasă (milioane DST)
Stand-by	10/03/75	10/02/76	95,0	95,0
Stand-by	09/09/77	09/08/78	64,1	64,1
Stand-by	06/15/81	01/14/84	1102,5	817,5
Stand-by	04/11/91	04/10/92	380,5	318,1
Stand-by	05/29/92	03/28/93	314,0	261,7
Stand-by	05/11/94	04/22/97	320,5	94,3
Stand-by	04/22/97	05/21/98	301,5	120,6
Stand-by	08/05/99	02/28/01	400,0	139,75
Stand-by	10/31/01	10/15/03	300,0	300,0
Stand-by preventiv	07/07/04	07/07/06	250,0	0 (nefinalizat)
Stand-by	05/04/2009	03/15/2011	11443,0	10569

Tabel nr. 2. – Acordurile României cu FMI

            Deoarece in perioada 2003-2008 s-a inregistrat o crestere a PIB de circa 6,5 procente pe an. Aceasta crestere s-a datorat investitiilor straine si cererii interne (consumul populatiei), astfel atunci cand finantarea externa a fost retrasa tara a inceput sa se confrunte cu probleme in atragerea capitalului strain. Din literatura economica reiese ca o crestere economica sustenabila e generata de cererea externa si nu de consumul populatiei. Practic trebuie sa produci mai mult decat consumi. Modelul de dezvoltare economica “pe datorie” si orientata catre ramuri cu valoare adaugata bruta redusa (servicii, indeosebi comert cu amanuntul, hoteluri şi restaurante, plus constructii), promovat  in ultimii ani s-a dovedit, nesustenabil, nedurabil si vulnerabil la orice schimbare de tendinta externa.

            Tragand invataminte din cele enumerate mai sus, pe viitor ar trebui sa ne bazam cresterea economica pe cererea externa, iar investitiile sa fie realizate intr-o cat mai mare proportie din capitalul intern si motorul dezvoltarii sa fie industria, pentru o crestere economica sustenabila si care sa fie ferita de efectele prabusirii altor economii. Avem puterea de a dezvolta  o economie bazata pe industrie cat si pe servicii, deoarece detinem resurse si context geografic favorabil.