TVA la incasare

            De la inceputul anului 2013, persoanele juridice care desfasoara activitati economice pe teritoriul tarii noastre, si care au avut cifra de afaceri mai mica sau egala de 2.250.000 lei in perioada octombrie 2011 si septembrie 2012, vor fi supuse sistemului de TVA la incasare. Acest “update” se poate gasi pe larg in Ordonanta 15/2012, care vine in completarea Codului Fiscal.

            In componenta cifrei de afaceri, aferente plafonului de 2.250.000 lei intra valoarea livrarilor de bunuri si prestari de servicii impozabile, si/sau scutite cu drept de deducere, precum si a activitatilor economice desfasurate in strainatate, realizate in secursul unui an calendaristic.

            Persoanele juridice care sunt supuse sistemului de TVA la incasare, nu vor aplica acest procedeu pentru urmatoarele:

•  “livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (2) – (6), art. 152 indice 3 alin. (10) sau art. 160;

·         livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii care sunt scutite de TVA;

·         operaţiunilor supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 152 indice 1 – 152 indice 3;

·         livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii a căror contravaloare este încasată, parţial sau total, cu numerar de către persoana impozabilă eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice înregistrate în scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber profesionişti şi asocieri fără personalitate juridică;

·  livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului potrivit art. 7 alin. (1) pct. 21.”[1]

            Cum se va calcula acest TVA? Fiecare incasare partiala sau totala se considera ca include si taxa aferenta, formula de calcul fiind pentru cota standard 24x100/124, iar in cazul cotelor reduse: 9x100/109 sau 5x100/105.

            Cursul de schimb aplicabil este ultimul curs anuntat de Banca Nationala a Romaniei, sau Banca Centrala Europeana, la data la care intervine exigibilitatea taxei.

           

---

[1] www.cabinetexpert.ro

Oltchim. Privatizare sau afacere proasta?

          Ce inseamna pentru noi Oltchim? Oltchim inseamna istorie, industrie, know-how, cercetare, un brand si spirit romanesc. Societatea care fara remuscari este scoasa la privatizare, are o istorie de peste 40 de ani in industria romaneasca, peste 40 de ani de cercetare si sustinere a economiei prin exporturi. Produsele Oltchim sunt prezente in peste 80 de tari, din Europa, Orientul Mijlociu si Asia. Si mai mult, Oltchim inseamna mandria de a fi roman, de a face un produs de calitate, care sa multumeasca exigentele vestice si nu numai. Aruncati un ochi pe cifrele Oltchim pe urmatorul link:Oltchim.

          Solutia romaneasca la un lucru care nu merge: privatizarea. Le-as intreba pe aceste persoane care nu gasesc alta solutie decat privatizarea, daca una din firmele lor incepe sa aiba pierderi, ce fac? o readuc pe linia de plutire sau o vand?  Situatia e cu atat mai grava cu cat, s-au privatizat aproape toate marile companii ale economiei romanesti. De ce privatizam? Odata ce am fost in stare sa construim societati care au sustinut consumul populatiei si exportul ani de zile, trebuie sa fim in stare si sa ne reinventam, sa mergem inainte si sa facem din procesul de restructurare un proces care sa nu contina nici macar urma de privatizare.

          Ce inseamna privatizarea? Va rog fara cuvinte pompoase si fara a ne imbata cu apa rece, privatizare egal vanzare. Ca se creaza locuri de munca, vax: o nimica toata pe langa faptul ca dam la un pret de nimic o societate romaneasca, si le umplem conturile, bani pe care o sa ii scoata din tara noastra, si o sa ii investeasca in dezvoltarea lor nationala. Desigur, vom beneficia si noi de ceva, de  cateva firmituri. Mai mult ca oricand trebuie sa devenim constienti de doctrina liberala: “Prin noi insine”, care spunea ca Romania are la dispozitie mijloacele si resursele necesare sa se dezvolte, de asemenea unele masuri preluate de la alte state democratice, nu trebuie implementate cu ochii inchisi, ci adaptate la contextual romanesc si doar daca aceste masuri sunt benefice noua.

          De ce privatizam? Pentru ca asa ne “indruma” Fondul Monetar International, pentru ca noi nu am reusit sa ne organizam si sa repunem trenul deraiat inapoi pe sine. Ca ascultam de specialisti care nu au dat de capatul crizei economice, e bine stiut, dar ce vreau sa readuc in atentia dumneavoastra este ca toate actiunile facute de noi sunt ca un zalele unui lant, toate se leaga. Astazi suntem obligati sa facem ceva in defavoarea tarii noastre, pentru acele imprumuturi de care acum cativa ani ne-am bucurat. Am primit cu o mana si ni se ia cu trei: am primit bani, care s-au dus, din care nu am facut ceva memorabil: si ni se ia astfel: 1.Dobanda la acei bani, 2. Ni se impune privatizarea, 3. Dupa majoritatea privatizarilor, profitul din activitatea societatilor “repuse pe sine” isi ia zborul peste granite, in loc sa fie investit in infrastructura sau industria noastra. Mie mi se pare o afacere foarte proasta, din  care iesim si fara ce-am avut si fara bani, si muncind la altii. 

           Solutii: sa nu mai aruncam cu noroi, indiferent de culoarea politica ci sa cream ceva durabil din tara noastra; privatizarea sa nu fie o solutie luata in calcul, deoarece s-a dovedit de-a lungul timpului ca privatizarea nu a adus beneficii durabile; trebuie sa invatam sa facem afaceri, si sa invatam din greselile privatizarilor trecute, dar degeaba mai invatam cand am vandut tot ce era de interes. Sfaturi pentru cei ce ne conduc: daca televizorul ti s-a stricat, nu-l vinde, daca nu ai bani sa-ti cumperi altul mai bun.

Tepe cu locuri de munca

       Deoarece in ultimii ani somajul este tot mai mare, au aparut diverse “oportunitati minune”  pentru cei care doresc sa se angajeze. Voi enumera cateva atfel de tepe cu locuri de munca pe care este bine sa le cunoasteti, ca sa nu va creati asteptari deosebite, sau pur si simplu sa nu pierdeti timp si bani.

       1.Tepe cu locuri de munca in strainatate. Odata cu isteria plecarii in afara la munca, au aparut si societatile de intermediere, care pentru simplul fapt ca sunt in legatura cu o firma de acelasi profil din tara tinta, si pentru ca fac posibila angajarea, cer comisioane astronomice. Mai mult de atat, nu putine sunt cazurile in care dupa ce au incasat comisionul de intermediere sau o parte din acesta, pur si simplu dispar. Aceste taxe de intermediere ajung uneori si la 2000 de euro, comision mult prea mare chiar si in cazul in care ti se da o slujba in strainatate.

            De aceea, recomand cateva modalitati de verificare a seriozitatii firmei de intermediere:

* Cauta informatii despre firma pe internet, de obicei cei care au avut probleme cu o astfel de firma isi exprima nemultumirea pe forum.

* Verificati fima pe site-ul Ministerului Finantelor, la adresa: http://www.mfinante.ro/pjuridice.html?pagina=domenii. Aveti nevoie doar de numele firmei, sau CUI.

* La plata comisioanelor sa ti se elibereze chitante.

* Nu accepta clauze abuzive in contractual de intermediere, de obicei astfel de firme lucreaza cu un avocat, care le redacteaza contracte care sunt in favoarea lor.

* Verifica la Inspectoratul Teritorial de Munca, daca firma are ca obiect de activitate, intermedierea si plasarea fortei de munca.

               2. Castigi muncind de acasa. Daca treaba asta ar merge cu adevarat si s-ar castiga asa de bine, am fi un popor de insiratori de margele sau lipitori de plicuri. In aceasta activitate contactul cu cei care ofera aceasta posibilitate este prin posta, si de fiecare data cand se primeste un plic de catre cel care doreste sa munceasca, i se cer si sume de bani, cu diverse motivatii.

             3. Masaj erotic. In tot mai multe publicatii, dau peste reclame la masaj erotic, si anunturi care promit castiguri de cateva mii de euro, tinerelor in cautare de loc de munca. Singura conditie este sa fii tanara, de altceva nu este nevoie; insa vreau sa atrag atentia ca aceste asa-zise saloane de masaj, nu fac altceva decat sa mascheze prostitutia si proxenetismul . Deoarece in Romanaia prostitutia este ilegala, aceasta se practica sub un alt nume: masaj erotic.

           Este rusinos, trebuie sa fim cunoscuti ca minti luminate, care sunt in stare sa faca fata oricarei     provocari economice sau industriale si  nu ca o tara in care se practica cea mai veche meserie din lume.

           Regula de baza inainte de a aplica la orice loc de munca este sa te documentezi in privinta companiei, job-ului oferit si experientelor anterioare ale altor persoane in acest domeniu.

      Daca mai sunt si altele pe care le-am omis, cu care ati avut de-a face, metionati-le prin comentarii la acest articol.

Dacia Logan, copilul minune al Renault

      Dacia Logan, masina low-cost care a luat prin surprindere piata auto europeana in 2004, isi continua trendul ascendent. Renault a lansat noua generatie Logan, mai impunatoare, mai eleganta, mai spatioasa. Farurile verticale au fost inlocuite cu unele mai elegante, exteriorul este putin schimbat, cu influente germane, are senzori de parcare; interiorul este putin modificat, are mai mult stil,de asemenea modelul va fi dotat cu pilot automat si navigatie. Modelul va fi lansat pe 27 septembrie la Salonul Auto de la Paris, alaturi de noul Sandero.

      Fata de lansarea primului model care se adresa pietelor emergente, dar care spre surprinderea tuturor a prins bine si in Europa de Vest, noul model tinteste atat pietele emergente dar si pietele cu pretentii. Concurenta pe segmentul low-cost, a inceput sa se intensifice, Logan fiind conturat de Aveo, Skoda Rapid, sau Peugeot 301. Renault estimeaza ca numarul modelelor produse anul acesta in Romania va fi intre 350.000 si 400.000.

     Daca s-a lansat ca un model cu pret scazut, Logan avanseaza spre un automobil de pret scazut spre mediu, si aceasta transformare se vede design-ul si dotarile masinii. Imagini cu noul model le puteti vedea accesand urmatorul link: Logan 2

      Cum vi se pare? 

Transparenta la aplicarea sistemului bonus malus

          Cu incepere de pe 15 septembrie, soferii care detin polita de raspundere civila auto, vor avea acces la istoricul evenimentelor rutiere proprii. Aceasta decizie a fost luata de CSA, si este in folosul asiguratilor, deoarece nu va permite asiguratorilor cresterea nefondata a  pretului  RCA.  

          Ce inseamna bonus – malus?, cu totii stim ca de la un an la altul pretul  RCA variaza, aceasta variatie fiind atribuita cresterii preturilor. In afara de cresterea preturilor, inevitabila de altfel, mai conteaza si bonus malus, adica daca in decursul unui an de asigurare, un sofer are accidente, la cumpararea urmatoarei polite i se aplica componenta malus, adica RCA-ul va fi mai scump. De asemenea, daca acelasi sofer in decursul unui an asigurat nu are evenimente rutiere, asiguratorul ii acorda bonus-ul, respectiv un RCA la un pret mai mic.

        Aceasta decizie a CSA se va realiza/iplementa cu ajutorul bazei CEDAM. DAca vrei sa iti vezi istoricul rutier poti intra pe http://cedam.csa-isc.ro/index.php?id=9 , interogarea se face pe baza cod numeric personal, CUI, numar de inmatriculare si serie de sasiu.Se vor afisa evenimentele rutiere cu incepere din anul 2008.

          Drum bun si fara accidente!

Scad rezervele minime obligatorii

           Rezervele minime obligatorii sunt disponibilitatile banesti ale bancilor comerciale, in lei si valuta, pastrate in conturi deschise la BNR. Aceste rezerve se constituie pentru: realizarea controlului monetar (si lichiditatii) si pentru stabilizarea ratelor de dobanda de pe piata interbancara.

                Potrivit BNR caracteristicile rezervelor minime obligatorii sunt:

·         „baza de calcul a RMO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv în lei şi în valută din bilanţurile băncilor (cu excepţia pasivelor interbancare, a obligaţiilor către BNR şi a capitalurilor proprii)”;

·         “perioada de observare şi cea de aplicare au durata de o lună, fiind succesive (prima dintre ele reprezentând intervalul cuprins între data de 24 a lunii precedente şi data de 23 a lunii curente)”;

·         “ratele RMO pot fi diferenţiate atât în funcţie de moneda de constituire, cât şi în funcţie de scadenţa reziduală a elementelor incluse în baza de calcul (mai mică sau mai mare de 2 ani)”;

·         “RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilităţilor menţinute pe parcursul perioadei de aplicare în conturile deschise la BNR”;

·         “deficitului de rezerve i se aplică o dobândă penalizatoare, iar abaterile repetate se sancţionează prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaţiunilor instituţiei de credit”.[1]

            Din 24 iulie 2009 ratele RMO pentru lei sunt:

·         15% pentru pasivele cu scadenta mai mica de 2 ani;

·         15% pentru pasivele cu scadenta mai mare de 2 ani, cu clauza de rambursare, transferare sau retragere anticipata;

·         0% pentru pasivele cu scadenta mai mare de 2 ani, fara clauza de rambursare, transferare sau retragere anticipata;

            Ratele  RMO pentru pasivele in valuta sunt in prezent de 25% , pentru pasivele cu scadenta mai mica e 2 ani si pentru cele cu scadenta mai mare de doi ani dar cu clauza de rambursare, transferare sau retragere anticipata.

            Ratel dobanzii bonificate la RMO sunt de 1.54% pentru rezervele in lei, de 0.79% pentru rezervele in euro si de 0.40% pentru pasivele in dolari americani. Ratele dobanzilor penalizatoare pentru deficitele de RMO sunt de 15.5% pentru rezervele in lei si de 12.75% pentru rezervele in euro si USD.

            Consiliul de Administratie al BNR a decis in data de 31.03.2011 sa sa reduca rata rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani la nivelul de 20 la sută de la 25 la sută.

             Reducerea ratelor RMO inseamna lichiditate crescuta pe piata bancara, lichiditate ce va duce la acordarea mai multor credite si la scaderea dobanzilor. Se estimeaza ca aceasta reducere va lasa in piata circa 1 miliard de euro. Aceasta reducere va intra in vigoare cu data de 24 aprilie.

            La baza acestei reduceri poate sta una din urmatoarele ipoteze:

·         Ministerul Finantelor Publice are nevoie de bani, bani pe care nu a reusit sa ii atraga de pe piata externa;

·         Se doreste incurajarea economiei, desi aceasta reducere incurajeaza creditarea in valuta, cu atat mai mult cu cat riscul valutar al Romaniei este crescut;

---

[1] www.bnr.ro

Un nou acord cu Fondul Monetar International

      Dupa ce statul Roman a contractat de la FMI un credit in valoare de 12,95 miliarde de euro, in 2009, acesta fiind parte a unui pachet mai mare de circa 20 miliarde de euro, autoritatile au mai incheiat un acord de circa 3,6 miliarde de lei. Contractarea s-a facut inainte de a plati creditele recent contractate.

      Noul acord este unul de tip precautionar, adica va fi accesat doar daca vom avea neaparata nevoie, este incheiat la fel ca acordul din 2009 pe o perioada de 24 de luni. Acest acord vine concomitent cu un credit de la Uniunea Europeana de 1,4 miliarde de euro si unul de la Banca Mondiala de 400 de milioane de euro. Conform contractului creditul de la FMI poate fi accesat doar in situatii exceptionale precum atac la moneda nationala.

      Astfel de imprumuturi sunt conditionate de adoptarea unor politici care in viziunea Fondului trebuie sa duca la redresare economica, dar pentru ca are 187 de membri, e greu ca sa gaseasca specificul fiecarei economii, astfel intervenind politici care nu sunt potrivite. Inainte de criza din 2007, se vorbea de regandirea fondului deoarece existau voci care sustineau ca nu mai corespunde economiei globale actuale. Dar odata cu declansarea crizei a fost nevoie de un organism de sprijin si astfel fondul a reintrat in joc. Astfel criza a dus la o dezvoltare a tipurilor de credite, la cresterea cotelor de participare in vederea majorarii creditelor acordate si implicit la creditele acordate pentru redresare.    

Fondul Proprietatea

           Fondul Proprietatea (FP) a fost infiintat in anul 2005 avand drept scop principal asigurarea resurselor financiare necesare despagubirii persoanelor expropriate abuziv in timpul regimului comunist. Este creat sub forma de societate pe actiuni si functioneaza ca societate de investitii de tip inchis. Fondul emite un numar de actiuni care reprezinta valoarea tuturor despagubirilor ce trebuie acordate, procesul de despagubire este inca in curs de desfasurare.

           Obiectivul investitional al fondului este aprecierea pe termen lung a capitalului prin investitii in actiuni si instrumente financiare bazate pe actiuni romanesti. La sfarsitul lui 2010 portofoliul fondului includea actiuni in 83 de societati (28 listate si 55 nelistate). Portofoliul este concentrat pe sectoare precum: energie electrica, gaze naturale si petrol, grafic numarul 1.

Grafic numarul 1, sursa datelor: Fondul Proprietatea

          Fondul este administrata de o companie britanica, Franklin Templeton, aceasta este supravegheata de Comitetul Reprezentantilor numit de catre AGA[1] a FP. Plata administratorului se face anual si se stabileste astfel:

·         0,379% aplicat la capitalizarea companiei calculata cu pretul mediu de piata pentru ultimele 90 de zile ale anului, pentru serviciul de administrare a portofoliului;

·         0,1% aplicat aceleasi baze pentru serviciul de administrare al fondului;

·         0,0007% pe luna pentru depozitare.

          Actionariatul este format din Ministerul Finantelor Publice cu 36,79% actiuni, persoane fizice romane cu 30,78%, actionari institutionali straini cu 18,06% si alti actionari, dupa cum se poate vedea din graficul numarul 2.

Grafic numarul 2, sursa datelor: Bursa de Valori Bucuresti

In anul 2010 dividentul pe actiune a fost de 0,0816 lei, dividendele oferite totalizand 1,1 miliarde de lei acestea au fost platite incepand cu luna octombrie 2010. Fondul estimeaza ca valoarea dividendului pe actiune pentru 2011 va fi de 0,0156. Diferenta dintre dividendul pe 2010 si cel pe 2011 se datoreaza in mare parte caderii cotatiei la bursa a actiunilor societatii.  Evolutia activului net pe actiune se poate vedea in graficul numarul 3.

Grafic numarul 3, sursa datelor: Fondul Proprietatea

          Pe viitor fondul prin managerul sau, Franklin Templeton doreste sa se orienteze catre valoare, catre investitii pe termen lung si doreste sa devina un fond performant.

          Initiativa de a despagubi pe cei care au fost expropriati abuziv a venit destul de tarziu, dupa cca 16 ani de la caderea regimului comunist. Astfel multi dintre cei expropriati au decedat sau au ajuns la o varsta la care nu mai vor decat o viata linistita, si chiar in cazul in care sunt interesati si le sunt alocate titluri, multi cad in capcana speculatorilor.

          Actiunile unor companii de stat strategice prezente in portofoliul FP, da posibilitatea investitorilor straini sa le achizitioneze, ceea ce nu reprezinta un joc strategic al statului roman, care si-a facut un obicei din a privatiza toate companiile de stat.

          Valoarea actiunilor fondului a cunoscut o scadere constanta in cele cateva luni de la cotarea pe bursa, toti cei interesati in ceea ce priveste fondul privesc ingrijorati spre viitor.

---

[1] Adunarea Generala a Actionarilor

Europa 2020

           Exista pareri pro si contra asupra viitorului Uniunii Europene, unii cred ca fiecare tara europeana are nevoie de avantajele create de Spatiul Economic European, de stabilitatea oferita de moneda unica si de politica unitara, pe cand altii sustin ca sansele Uniunii tind spre zero.

            Adevarul este ca traim intr-o lume tot mai tehnologizata si cu o puternica tendinta spre globalizare, intr-o lume in care principalii jucatori: Statele Unite ale Americii, Rusia si China se afla intr-o competitie acerba.

            In acest context Europa trebuie sa se mobilizeze pentru ca statele europene luate individual sa nu devina victime colaterale. Astfel s-a elaborat Strategia Europa 2020, care stabileste tintele de atins pana in anul 2020. Prioritatile stategiei sunt:

• dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;
• crestere durabila - economie eficienta in ceea ce priveste ecologizarea utilizarii resurselor;
• crestere favorabila incluziunii si ocuparea masiva a fortei de munca.

Principalele obiective ale Strategiei Europa 2020 sunt:

• 75% din populatia cu varsta intre 20 - 64 de ani sa aiba un loc de munca;
• sectorului de cercetare - dezvoltare sa ii fie alocate 3% din PIB-ul UE;
• abandonul scolar timpuriu sa se situeze sub 10%, iar cel putin 40% din tineri sa urmeze cursurile institutiilor de studii  superioare;
• reducerea cu 20 de milioane a persoanelor amenintate de saracie.

 In primul rand insa trebuie gasita calea de iesire din criza. Aceasta a aratat unele deficiente ale uniunii precum:

• rata medie de crestere a UE a fost mai scazuta decat a principalilor parteneri economici in ultimii 10 ani;
• rata de ocupare a fortei de munca in Europa este mai scazuta decat in alte parti ale lumii: media fiind de 69% pentru persoanele intre 20 si 64 de ani; numai 63% dintre femei lucreaza in comparatie cu 76% dintre barbati; cetatenii europeni lucreaza in medie cu 10% mai putine ore decat cei din Statele Unite si Japonia;
• se inregistreaza imbatranirea populatiei.

Lumea evolueaza si provocarile se intensifica:

• Europa este o economie puternica dar concurenta este acerba, tari precum India si China investesc mult in cercetare - dezvoltare, pentru a avansa in clasamentul economic global;
• sectorul financiar global necesita o mai atenta reglementare, pentru a preveni repeterea crizelor globale, bazate pe bule speculative, precum cea din 2007;
• se constata necesitatea orientarii catre resurse regenerabile, deoarece utilizarea combustibililor fosili afecteaza grav climatul, iar previziunea conform careia populatia mondiala va creste de la 6 la 9 miliarde, va intensifica concurenta pentru resurse naturale.

Ce ne ramane de facut este sa devenim mai eficienti, sa ne utilizam mai eficient resursele, sa investim mai mult in cercetare dezvoltare pentru ca Uniunea Europeana sa se inscrie pe o traiectorie ascendenta a prosperitatii, si sa nu continua reformele intr-un ritm lent care ar duce la o degradare a bunastarii sociale si a economiei.

Evoluţia inflaţiei în România

           Inflatia se poate defini ca o crestere a nivelului general al preturilor atat la bunuri cat si la servicii in conditiile in care puterea de cumparare scade. Inflatia se face simtita atat la nivelul consumatorului cat si la nivelul macroeconomic.
           Inflaţia are influenţe atât pozitive cât şi negative asupra creşterii economice, asupra populaţiei, dar şi asupra întreprinderilor. O inflaţie ridicată frânează creşterea economică, hiperinflaţia induce recesiune, iar la un nivel moderat, inflaţia în general antrenează efecte benefice. Însă de cele mai multe ori acesta determină efecte negative şi de aceea oamenii de specialitate au formulat anumite politici de control şi stopare a fenomenului inflaţionist. Datorită consecinţelor negative asupra organismului economic şi social, inflaţia constituie un obiectiv major al politicilor macroeconomice din toate ţările cu economie de piaţă. De aceea politicile actuale de combatere a inflaţiei au fost astfel elaborate încât să stopeze inflaţia şi, în acelaşi timp, să permită creşterea economică şi limitarea şomajului.
           Ţintele de inflaţiei stabilite şi intervalul acceptat de BNR pentru variaţia ratei inflaţiei în următoarea perioadă, arată astfel:

Grafic nr. 1 - Ţintele de inflaţie şi intervalul de variaţie stabilit de BNR

           Ţintele anuale de inflaţie s-au plasat în ultimii ani pe o traiectorie descendentă, nivelul lor scăzând de la 7,5 la sută ±1 punct procentual în 2005, la 3,5 la sută ±1 punct procentual în 2009 şi 2010. Ţinta de inflaţie pentru sfârşitul anului 2011 a fost coborâtă la nivelul de 3 la sută ± 1 punct procentual. Opţiunea de a se accentua în 2011 trendul descendent al ţintelor anuale de inflaţie a fost justificată în principal de perspectiva decelerării susţinute a inflaţiei în următorii ani, având ca resort contracţia severă suferită în 2009 de economia românească sub impactul crizei financiare şi economice globale, precum şi de ritmul lent de redresare anticipat în perioada post-criză a economiei mondiale şi implicit cea naţională. În favoarea opţiunii a mai pledat capacitatea acestui nivel al ţintei de a satisface cerinţa de a se consolida dezinflaţia şi de a se atinge în concordanţă cu calendarul prevăzut pentru adoptarea euro un nivel al ratei inflaţiei compatibil cu criteriul de inflaţie al Tratatului de la Maastricht, precum şi, ulterior, cu definiţia cantitativă a stabilităţii preţurilor adoptată de BCE. În acelaşi timp, opţiunea privind nivelul ţintei de inflaţie pentru anul 2011 a reflectat preocuparea BNR pentru stabilirea unor obiective realiste, atingerea acestora fiind esenţială pentru consolidarea credibilităţii băncii centrale şi implicit pentru ancorarea eficace a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu. În contextul dat, menţinerea unei abordări prudente în ceea ce priveşte pasul de reducere a ţintei de inflaţie pentru 2011 a fost justificată de riscurile şi incertitudinile legate de magnitudinea efectelor inflaţioniste directe ce vor continua să fie exercitate de factori aflaţi în afara sferei de influenţă a băncii centrale, cei mai importanţi fiind:

• ajustarea preţurilor administrate;
• reluarea proceselor de convergenţă economică, inclusiv a convergenţei nivelului preţurilor, după încheierea perioadei de contracţie economică sincronizată;
• menţinerea unor rigidităţi nominale asimetrice.

 Grafic nr. 2 - Evoluţia inflaţiei, sursa Raport asupra inflaţiei, februarie 2011, BNR

            Ţintirea inflaţiei pe anii 2007-2009 s-a dovedit corectă şi eficientă. BNR trebuie să continuie efortul pentru reducerea inflaţiei într-un ritm realist, este necesară aplicarea “ţintirii directe a inflaţiei” (inflation targeting), trebuie să se alinieze la politicile monetare ale zonei euro, pentru a evita şocurile produse de schimbările bruşte ale orientării politicii monetare; politica valutară trebuie să permită realizarea cursului real al leului. Deasemenea Banca Centrală trebuie să finalizeze adaptarea acquis-ului comunitar în activitatea bancară şi procedurile de supraveghere şi întărirea independenţei băncii centrale, trebuie să dezvolte sistemul bancar şi ansamblul sistemului financiar pentru a creşte raţionalitatea alocării resurselor şi a asigura politicii monetare canale adecvate de transmisie, trebuie să modernizeze sistemul de plăţi şi să-l conecteze la sistemul European T.A.R.G.E.T.

Studiu comparativ al serviciului de internet banking în Europa şi România

           Internet banking-ul este un serviciu bancar pus la dispoziţia clienţilor, persoane fizice şi juridice, serviciu care facilitează realizarea operaţiunilor cu banca, prin efectuarea lor prin intemediul  internetului.

            Raportând analiza serviciului de internet banking la perioada crizei, se constată  că perioada economică dificilă a avut efect de impulsionare al acestor servicii. Nevoia de reducere a costurilor a determinat băncile să-şi mute o parte din operaţiuni către canalele alternative de distribuţie. Pe de altă parte clienţii sunt mai atenţi la preţul plătit pentru serviciile bancare, la timpul alocat lor, la viteza şi la siguranţa operaţiunilor.

            Conform unui studiu realizat de revista e-Finance asupra a 19 bănci, care împreună deţin peste 80% din activele sistemului bancar românesc, numărul clienţilor serviciilor de internet banking a crescut cu 66% în 2009 faţă de anul anterior, după cum se poate observa în graficul 1.



Grafic nr.1

           Performanţe în extinderea serviciilor de internet banking au realizat atât platformele mature, care au avut creşteri de până la 50%, cât şi serviciile nou lansate, care au înregistrat creşteri semnificative de până la 600%, după cum se poate observa în graficul 2.

Grafic nr. 2

              În ceea ce priveşte  situaţia europeană a adoptării serviciilor de internet banking, aceasta poate fi clasificată în patru grupuri:

·         Ţările nord europene, care au o rată de adoptare de 62-77%;

·         Ţările central europene (Germania, Franţa, Marea Britanie), care au o rată de adoptare de 35-54%;

·         Ţările din Europa de Sud şi de Est, plus Irlanda, care au o rată de adoptare sub 32%;

·         Ţările emergente, în care internet bankingul este puţin folosit, sub 5%.

Ratele de adoptare a internet bankingului pe ţări se găsesc în graficul numărul 3.

Grafic nr. 3

Concluzii:

            Internet bankingul are o rată de adoptare scăzută în România datorită numărului mic de utilizatori de internet în comparaţie cu alte ţări europene şi a gradului scăzut de înţelegere a acestui serviciu. S-a constatat însă că pe perioada crizei serviciul a cunoscut o dezvoltare rapidă, şi pe viitor se prevede o creştere semnificativă a utilizării acestui serviciu. Un domeniu în care România este deficitară este educaţia bancară, băncile din sistem axându-se mai mult pe nestiinţa populaţiei pentru a realiza profituri cât mai mari.