Tepe cu locuri de munca

       Deoarece in ultimii ani somajul este tot mai mare, au aparut diverse “oportunitati minune”  pentru cei care doresc sa se angajeze. Voi enumera cateva atfel de tepe cu locuri de munca pe care este bine sa le cunoasteti, ca sa nu va creati asteptari deosebite, sau pur si simplu sa nu pierdeti timp si bani.

       1.Tepe cu locuri de munca in strainatate. Odata cu isteria plecarii in afara la munca, au aparut si societatile de intermediere, care pentru simplul fapt ca sunt in legatura cu o firma de acelasi profil din tara tinta, si pentru ca fac posibila angajarea, cer comisioane astronomice. Mai mult de atat, nu putine sunt cazurile in care dupa ce au incasat comisionul de intermediere sau o parte din acesta, pur si simplu dispar. Aceste taxe de intermediere ajung uneori si la 2000 de euro, comision mult prea mare chiar si in cazul in care ti se da o slujba in strainatate.

            De aceea, recomand cateva modalitati de verificare a seriozitatii firmei de intermediere:

* Cauta informatii despre firma pe internet, de obicei cei care au avut probleme cu o astfel de firma isi exprima nemultumirea pe forum.

* Verificati fima pe site-ul Ministerului Finantelor, la adresa: http://www.mfinante.ro/pjuridice.html?pagina=domenii. Aveti nevoie doar de numele firmei, sau CUI.

* La plata comisioanelor sa ti se elibereze chitante.

* Nu accepta clauze abuzive in contractual de intermediere, de obicei astfel de firme lucreaza cu un avocat, care le redacteaza contracte care sunt in favoarea lor.

* Verifica la Inspectoratul Teritorial de Munca, daca firma are ca obiect de activitate, intermedierea si plasarea fortei de munca.

               2. Castigi muncind de acasa. Daca treaba asta ar merge cu adevarat si s-ar castiga asa de bine, am fi un popor de insiratori de margele sau lipitori de plicuri. In aceasta activitate contactul cu cei care ofera aceasta posibilitate este prin posta, si de fiecare data cand se primeste un plic de catre cel care doreste sa munceasca, i se cer si sume de bani, cu diverse motivatii.

             3. Masaj erotic. In tot mai multe publicatii, dau peste reclame la masaj erotic, si anunturi care promit castiguri de cateva mii de euro, tinerelor in cautare de loc de munca. Singura conditie este sa fii tanara, de altceva nu este nevoie; insa vreau sa atrag atentia ca aceste asa-zise saloane de masaj, nu fac altceva decat sa mascheze prostitutia si proxenetismul . Deoarece in Romanaia prostitutia este ilegala, aceasta se practica sub un alt nume: masaj erotic.

           Este rusinos, trebuie sa fim cunoscuti ca minti luminate, care sunt in stare sa faca fata oricarei     provocari economice sau industriale si  nu ca o tara in care se practica cea mai veche meserie din lume.

           Regula de baza inainte de a aplica la orice loc de munca este sa te documentezi in privinta companiei, job-ului oferit si experientelor anterioare ale altor persoane in acest domeniu.

      Daca mai sunt si altele pe care le-am omis, cu care ati avut de-a face, metionati-le prin comentarii la acest articol.

Dacia Logan, copilul minune al Renault

      Dacia Logan, masina low-cost care a luat prin surprindere piata auto europeana in 2004, isi continua trendul ascendent. Renault a lansat noua generatie Logan, mai impunatoare, mai eleganta, mai spatioasa. Farurile verticale au fost inlocuite cu unele mai elegante, exteriorul este putin schimbat, cu influente germane, are senzori de parcare; interiorul este putin modificat, are mai mult stil,de asemenea modelul va fi dotat cu pilot automat si navigatie. Modelul va fi lansat pe 27 septembrie la Salonul Auto de la Paris, alaturi de noul Sandero.

      Fata de lansarea primului model care se adresa pietelor emergente, dar care spre surprinderea tuturor a prins bine si in Europa de Vest, noul model tinteste atat pietele emergente dar si pietele cu pretentii. Concurenta pe segmentul low-cost, a inceput sa se intensifice, Logan fiind conturat de Aveo, Skoda Rapid, sau Peugeot 301. Renault estimeaza ca numarul modelelor produse anul acesta in Romania va fi intre 350.000 si 400.000.

     Daca s-a lansat ca un model cu pret scazut, Logan avanseaza spre un automobil de pret scazut spre mediu, si aceasta transformare se vede design-ul si dotarile masinii. Imagini cu noul model le puteti vedea accesand urmatorul link: Logan 2

      Cum vi se pare? 

Transparenta la aplicarea sistemului bonus malus

          Cu incepere de pe 15 septembrie, soferii care detin polita de raspundere civila auto, vor avea acces la istoricul evenimentelor rutiere proprii. Aceasta decizie a fost luata de CSA, si este in folosul asiguratilor, deoarece nu va permite asiguratorilor cresterea nefondata a  pretului  RCA.  

          Ce inseamna bonus – malus?, cu totii stim ca de la un an la altul pretul  RCA variaza, aceasta variatie fiind atribuita cresterii preturilor. In afara de cresterea preturilor, inevitabila de altfel, mai conteaza si bonus malus, adica daca in decursul unui an de asigurare, un sofer are accidente, la cumpararea urmatoarei polite i se aplica componenta malus, adica RCA-ul va fi mai scump. De asemenea, daca acelasi sofer in decursul unui an asigurat nu are evenimente rutiere, asiguratorul ii acorda bonus-ul, respectiv un RCA la un pret mai mic.

        Aceasta decizie a CSA se va realiza/iplementa cu ajutorul bazei CEDAM. DAca vrei sa iti vezi istoricul rutier poti intra pe http://cedam.csa-isc.ro/index.php?id=9 , interogarea se face pe baza cod numeric personal, CUI, numar de inmatriculare si serie de sasiu.Se vor afisa evenimentele rutiere cu incepere din anul 2008.

          Drum bun si fara accidente!

S’ il vous plait monsieur !!!

       Peste tot in oras, la orice colt de strada, gura de metrou, prin mijloacele de transport in comun, intalnim acesti oameni care ne provoaca mila, si ne fac vrand-nevrand sa bagam mana in buzunar si sa le dam din putinul nostru. A cersi este o slujba: pentru cersit acesti oameni se imbraca intr-un anume fel, sunt tristi, au un anumit repertoriu care prinde bine la public, executa anumite miscari sau isi forteaza membrele ani de zile pentru a sta in pozitii nefiresti s.a.m.d.

       In ultimii ani, am constatat o infuzie masiva de cersetori, numarul lor crescand alarmant; intrebarea care mi-am pus-o a fost De Ce?. Raspunsul nu a intarziat, cersetoria este o  afacere profitabila! Daca la anumit moment, cersetorii era tigani, mai nou au inceput sa apara si in aceasta breasla si confrati cu pielea mai alba. Mai mult decat atat, cersetorii se iau la harta pentru locul de cersit, existand ca in cazul magazinelor zone cu vad si zone fara vad. Aceasta afacere este condusa de oameni din umbra: parinti care isi supravegheaza copii la cersit, daca sunteti atenti ii puteti vedea prin preajma; oameni maturi care aduc batranii la cersit, cat si persoane care coordoneaza interfata demna de mila a cersetoriei si care incaseaza mare parte a veniturilor.

       Ca sa intelegi mai bine acest mecanism, uita-te la Filantropica, regizat de Nae Caramfil, in care maestrul Gheorghe Dinica are la un moment dat urmatoarea replica: “Mana intinsa care nu spune o poveste, nu primeste pomana !!!  Fii profesionist, ce dracu!!!”. Aceasta replica reflecta adevarul de pe strazi, pe care cersetorii il aplica cu success, povesti cat mai dramatice, care sa aduca cat mai multi bani.

       Cat castiga un cersetor? Castiga mai mult decat multi dintre noi, desigur castigurile variaza in functie de “profesionalism”, zona aleasa si cat ii revine sefului. Orientativ un cersetor castiga intre 100 si 600 de lei pe zi, de unde rezulta ca au o meserie foarte productiva.

       Cum ne afecteaza pe noi cersetoria? Ne afecteaza enorm: ne striga imaginea de natiune, ne face sa dam din putinul nostru, incurajeaza la nemunca: e mai usor sa intinzi mana decat sa muncesti, pe de alta parte unii cersetori nu se dau in laturi de la talharii si remarci sarcastice cand “pomana” nu este adecvata. Tulburatoare este lipsa de reactie a autoritatilor, care permit acestui flagel sa existe si sa se dezvolte.

       O initiativa laudabila, care sper sa dea rezultate este a Primariei Sectorului 6, care a initiat o campanile impotriva cersetoriei sub sloganul: “Ajuta-i cu adevarat! Spune NU cersetoriei!” prin care cei care vad cersetori la lucru pot apela 112 sau numarul de telefon 0731624849, pentru a fi ridicati. Pe toti ne afecteaza acest fenomen si daca vrem sa mergem pe strada fara a fi dezgustat de vederea a diferitelor schilodiri, bube sau handicapuri trebuie sa luam atitudine, caci societatea in care traim este modelata de catre noi.

b.politiaromana.ro/pdf/prevenire/2012/sinteza%20legislativa.pdf

b.politiaromana.ro/pdf/prevenire/2012/print%20si%20cersetor.pdf

Urmasii lui Ponzi

            Charles Ponzi a fost un italian dornic de a se imbogati cu orice pret, el a emigrat in America cu doar cativa dolari in buzunar hotarat sa se imbogateasca prin orice mijloace. Dupa cateva incercari esuate, prin intermediul carora gaseste drumul spre inchisoare, el pune la cale o schema piramidala care avea sa ii aduca faima, bani si un loc in istorie.

            Intr-o perioada in care dobanda bancara era 5%, Ponzi promitea randamente de 50% in doar 45 de zile si de 100% in 90 de zile. Baza acestui castig fabulos era diferenta de pret a cupoanelor postale in Italia si Statele Unite ale Americii.  Pe baza acestui sistem el a atras sume mari de bani, dar care nu erau investite nicaieri, cei care doreau sa isi retraga banii erau platiti din banii celor care cotizau ulterior. A urmat o nebunie de genul Caritas, care a avut acelasi rezultat tragic. Mii de persoane si-au pierdut economiile, Ponzi a fost judecat si inchis iar in cele din urma extradat in Italia unde a murit sarac.

            De la acesta schema piramidala, s-au mai gasit si alti “baieti destepti” care au reusit sa insele populatia si statul, sau dupa unele voci li s-a permis sa “existe” in sistem. Urmasii lui Ponzi de pe plaiurile mioritice au fost: Caritas, F.N.I., Delfin sau Safi. Pe de alta parte va invit sa fiti atenti si la investitiile de tip forex, care se afla in plina ascensiune in anul de gratie 2012. Aceste asa-zise societati de investitii sunt in realitate (prin ochii legii) simple societati de consultanta, in care cei mai “copti” angajati abia ating 30 de ani. In spatele lor stau firme inregistrate in asa-zise paradisuri fiscale, gen Cipru.

            Tinta acestora sunt in special oamenii cu bani, care pot aloca cu usurinta 5000/ 10000 de euro pentru investitie. Acestora li se promit castiguri fabuloase in timp record, dar care inevitabil duc la pierderea banilor, invocandu-se diferite motive. La pierderea banilor initiali li se propune sa depuna alti bani cu care sa rascumpere pierderea, bani care se pierd iar, se cer altii,se pierd…. si asa pana cand investitorul a pierdut destul si realizeaza ca nu o sa mai vada banii aceia niciodata.

            Ce ar trebui sa invatam:

1. Nu exista o formula magica de imbogatire peste noapte, ca daca ar fi, aceste societati ar tine-o pentru ele.
2. Nu investi in ceva ce nu intelegi, riscul de a pierde se diminueaza cu atat mai mult cu cat cunosti mecanismul de investire.
3. Nu fi credul si lua de bun toate afirmatiile partenerilor de afaceri, brookerilor de investitii, societatilor s.a.m.d.

            Fiti vigilenti si nu uitati: urmasii lui Ponzi sunt printre voi si cauta noi modalitati de a va scoate banii din buzunar. Unii zic ca nu sunt bani, ca suntem saraci; probabil au dreptate, dar oricat de saraci am fi, bani se gasesc. Trebuie sa existe doar un produs destul de bun, de atractiv care sa te faca sa scoti banii din buzunar. Si nu uitati urmasii lui Ponzi lucreaza zilnic, cu norma intreaga la elaborarea unor noi produse “minune” si la exploatarea celor existente.

Fondul Proprietatea

           Fondul Proprietatea (FP) a fost infiintat in anul 2005 avand drept scop principal asigurarea resurselor financiare necesare despagubirii persoanelor expropriate abuziv in timpul regimului comunist. Este creat sub forma de societate pe actiuni si functioneaza ca societate de investitii de tip inchis. Fondul emite un numar de actiuni care reprezinta valoarea tuturor despagubirilor ce trebuie acordate, procesul de despagubire este inca in curs de desfasurare.

           Obiectivul investitional al fondului este aprecierea pe termen lung a capitalului prin investitii in actiuni si instrumente financiare bazate pe actiuni romanesti. La sfarsitul lui 2010 portofoliul fondului includea actiuni in 83 de societati (28 listate si 55 nelistate). Portofoliul este concentrat pe sectoare precum: energie electrica, gaze naturale si petrol, grafic numarul 1.

Grafic numarul 1, sursa datelor: Fondul Proprietatea

          Fondul este administrata de o companie britanica, Franklin Templeton, aceasta este supravegheata de Comitetul Reprezentantilor numit de catre AGA[1] a FP. Plata administratorului se face anual si se stabileste astfel:

·         0,379% aplicat la capitalizarea companiei calculata cu pretul mediu de piata pentru ultimele 90 de zile ale anului, pentru serviciul de administrare a portofoliului;

·         0,1% aplicat aceleasi baze pentru serviciul de administrare al fondului;

·         0,0007% pe luna pentru depozitare.

          Actionariatul este format din Ministerul Finantelor Publice cu 36,79% actiuni, persoane fizice romane cu 30,78%, actionari institutionali straini cu 18,06% si alti actionari, dupa cum se poate vedea din graficul numarul 2.

Grafic numarul 2, sursa datelor: Bursa de Valori Bucuresti

In anul 2010 dividentul pe actiune a fost de 0,0816 lei, dividendele oferite totalizand 1,1 miliarde de lei acestea au fost platite incepand cu luna octombrie 2010. Fondul estimeaza ca valoarea dividendului pe actiune pentru 2011 va fi de 0,0156. Diferenta dintre dividendul pe 2010 si cel pe 2011 se datoreaza in mare parte caderii cotatiei la bursa a actiunilor societatii.  Evolutia activului net pe actiune se poate vedea in graficul numarul 3.

Grafic numarul 3, sursa datelor: Fondul Proprietatea

          Pe viitor fondul prin managerul sau, Franklin Templeton doreste sa se orienteze catre valoare, catre investitii pe termen lung si doreste sa devina un fond performant.

          Initiativa de a despagubi pe cei care au fost expropriati abuziv a venit destul de tarziu, dupa cca 16 ani de la caderea regimului comunist. Astfel multi dintre cei expropriati au decedat sau au ajuns la o varsta la care nu mai vor decat o viata linistita, si chiar in cazul in care sunt interesati si le sunt alocate titluri, multi cad in capcana speculatorilor.

          Actiunile unor companii de stat strategice prezente in portofoliul FP, da posibilitatea investitorilor straini sa le achizitioneze, ceea ce nu reprezinta un joc strategic al statului roman, care si-a facut un obicei din a privatiza toate companiile de stat.

          Valoarea actiunilor fondului a cunoscut o scadere constanta in cele cateva luni de la cotarea pe bursa, toti cei interesati in ceea ce priveste fondul privesc ingrijorati spre viitor.

---

[1] Adunarea Generala a Actionarilor

Studiu comparativ al serviciului de internet banking în Europa şi România

           Internet banking-ul este un serviciu bancar pus la dispoziţia clienţilor, persoane fizice şi juridice, serviciu care facilitează realizarea operaţiunilor cu banca, prin efectuarea lor prin intemediul  internetului.

            Raportând analiza serviciului de internet banking la perioada crizei, se constată  că perioada economică dificilă a avut efect de impulsionare al acestor servicii. Nevoia de reducere a costurilor a determinat băncile să-şi mute o parte din operaţiuni către canalele alternative de distribuţie. Pe de altă parte clienţii sunt mai atenţi la preţul plătit pentru serviciile bancare, la timpul alocat lor, la viteza şi la siguranţa operaţiunilor.

            Conform unui studiu realizat de revista e-Finance asupra a 19 bănci, care împreună deţin peste 80% din activele sistemului bancar românesc, numărul clienţilor serviciilor de internet banking a crescut cu 66% în 2009 faţă de anul anterior, după cum se poate observa în graficul 1.



Grafic nr.1

           Performanţe în extinderea serviciilor de internet banking au realizat atât platformele mature, care au avut creşteri de până la 50%, cât şi serviciile nou lansate, care au înregistrat creşteri semnificative de până la 600%, după cum se poate observa în graficul 2.

Grafic nr. 2

              În ceea ce priveşte  situaţia europeană a adoptării serviciilor de internet banking, aceasta poate fi clasificată în patru grupuri:

·         Ţările nord europene, care au o rată de adoptare de 62-77%;

·         Ţările central europene (Germania, Franţa, Marea Britanie), care au o rată de adoptare de 35-54%;

·         Ţările din Europa de Sud şi de Est, plus Irlanda, care au o rată de adoptare sub 32%;

·         Ţările emergente, în care internet bankingul este puţin folosit, sub 5%.

Ratele de adoptare a internet bankingului pe ţări se găsesc în graficul numărul 3.

Grafic nr. 3

Concluzii:

            Internet bankingul are o rată de adoptare scăzută în România datorită numărului mic de utilizatori de internet în comparaţie cu alte ţări europene şi a gradului scăzut de înţelegere a acestui serviciu. S-a constatat însă că pe perioada crizei serviciul a cunoscut o dezvoltare rapidă, şi pe viitor se prevede o creştere semnificativă a utilizării acestui serviciu. Un domeniu în care România este deficitară este educaţia bancară, băncile din sistem axându-se mai mult pe nestiinţa populaţiei pentru a realiza profituri cât mai mari.

Pensiile private obligatorii

Resursele financiare ale unui fond pensii sunt compuse din:

·         Contributiile participantilor convertite in unitati de fond;

·         Drepturile banesti ale beneficiarilor si nerevendicate in termenul de prescriptie;

·         Dobanzi si penalitati aferente contributiilor nevirate la termen;

·         Sume rezultate din investirea disponibilitatilor banesti.

            Un fond de pensii trebuie sa aiba minim 50.000 de participanti, numar de participanti care trebuie constituit in primii trei ani de existenta ai fondului. Autoritatea ce reglementeaza activitatea fondurilor de pensii este Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aceasta institutie e constituita ca persoana juridica, si se afla sub controlul Parlamentului Romaniei, potrivit OUG 50/2005 si Legii 313/2005. Activele fondurilor private de pensii se investesc prudential in:

·         Instrumente ale pietei monetare, inclusiv conturi si depozite in lei la banci, din Romania, fara a depasi un procent de 20% din activele fondului de pensii privat;

·         Titluri de stat emise de Ministerul Economiei si Finantelor din Romania, de state membre ale Uniunii Europene sau Spatiului Economic European, fara a depasi un procent de 70% din valoarea totala a activelor fondului;

·         Obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritatile publice locale din Romania, sau din state membre ale UE si Spatiului Economic European (SEE), in procent de pana la 30% din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Valori mobiliare tranzactionate pe pietele reglementate din Romania, UE sau SEE, in procent de pana la 50%  din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Titluri de stat si alte valori mobiliare emise de state terte, in procent de pana la 15% din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Obligatiuni si alte valori mobiliare, tranzactionate de state terte, in procent de pana la 10% din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Obligatiuni si alte valori mobiliare ale organismelor straine non–guvernamentale cotate la bursa, in procent de pana la 5% din  valoarea activelor fondului de pensii;

·         Titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv in valori mobiliare din Romania sau alte tari, in procent de pana la 5% din valoarea cativelor fondului de pensii.

            Participanti la fondul de pensii private: persoanele in varsta de pana la 35 de ani care participa la fondul de pensii de stat sunt  obligate sa participe si la un fond de pensii privat; persoanele in varsta de pana la 45 de ani care sunt asigurate la fondul de pensii de stat pot adera la un fond de pensii administrate privat. Pesoanele care nu adera la un fond de pensii in termen de patru luni de la stabilita prin lege este distribuita automat unui fond de pensii.

             Contributia la fodul se pensii se deduce din venitul brut realizat de asigurat conform Legii nr. 19/2000. In termen de opt ani de la data aderarii la un fond de pensii, cota de contributie se majoreaza cu 6%, cu o crestere de 0,5 puncte procentuale pe an, incepand cu data de 1 ianuarie a fiecarui an.

             Contributia la fond se converteste in unitati de fond, in maxim 2 zile lucratoare de la data incasarii acestora. La data intrarii in vigoare a legii nr. 411/2004, privind fondurile de pensii administrate privat, valoare unei unitati de fond era de 10 lei.

             Un admistrator de fond de pensii poate administra in Romania un singur fond de pensii. Capitalul social minim necesar al unui fond de pensii este de 4 milioane de euro sau echivalent in lei. Veniturile aministratorului se constituie din:

·         Comision de administrare;

·         Penalitati de transfer;

·         Tarife pentru servicii la cerere.

Comisionul de administrare este format din:

·         Deducerea unui cuantum din contributii, dar nu mai mult de 2,5%, cu specificatia ca deducerea sa fie facuta inainte de transformarea contributiei in unitati de fond;

·         Deducerea unui procent din activul net toatal al fondului , dar nu mai mult de 0,05% pe luna.

            Penalitatea de transfer reprezinta suma suportata de participant in cazul transferului la alt fond de pensii privat mai devreme de doi ani de la aderarea la primul fond.

             Situatiile financiar contabile ale fondurilor de pensii private sunt supuse auditarii de catre auditori financiari, PF[1] sau PJ[2], autorizate de CAFR[3]. Raportul de audit al unui fond de pensii privat nu poate fi intocmit de acelasi auditor financiar o perioada mai mare de 5 ani consecutive.

             Transparenta fondurilor de pensii private se face prin:

·         Publicarea unui raport anual cu datele activitatii desfasurate in anul financiar anterior;

·         Raport lunar privind investitiile fondului, adresat Comisiei de Supraveghere;

·         Informare anuala in scris a participantilor la fond despre valoarea depunerilor lor.

---

[1]  - persoane fizice

[2]  - persoane juridice

[3]  - Camera Auditorilor Financiari din Romania

Conjunctura economica premergatoare ASB* cu FMI din 2009

            Factorii care au dus la alterarea climatului economic in Romania sunt:

1.      Romania a inregistrat un boom economic in perioada 2003-2008 ceea ce a condus la supraincalzirea si dezechilibrarea economiei. Cresterea medie a PIB a fost de peste 6,5%  pe an in perioada de referinta, investitiile straine directe si intrarile de capital au contribuit la o crestere semnificativa a consumului si investitiilor. Cresterea cererii interne a fost mai rapida decat cresterea cererii externe, fapt ce a generat deficite de cont current care au culminat cu deficitul de 14% din PIB atins in 2007.

2.      Cresterea rapida a investitiilor straine  a determinat expunerea Romaniei la dificultatile financiare mondiale si la volatilitatea ratei de schimb. Imprumuturile externe ale sistemului bancar, au determinat o crestere rapida a creditului intern, acesta a ajuns la o medie de 50% in ultinii patru ani. Mai mult de jumatate din imprumuturile private interne sunt in valuta, mare parte din acestea apartinand populatiei si companiilor expuse riscului, ceea  ce a dus la o expunere a bancilor la risc valutar.

3.      Politicile lejere in domeniul fiscal au dus de asemenea la supraincalzirea economiei. Cresterea excesiva a cheltuielilor cu salariile si pensile au alimentat cresterea cererii interne.

4.      Activitatea economica a inregistrat scadere la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, in timp ce inflatia s-a mentinut ridicata. Cresterea reala a PIB a incetinit de la o medie de 9% in primele trimestere ale anului 2008, la un declin de 13% in ultimul trimestru. Exporturile si importurile au scazut de asemenea, conform graficului 1.

Graficul nr. 1 – A. Exporturile si importurile; B. Productia industrial si indicatorii de incredere

5.      Pietele financiare si pietele activelor au fost afectate de efectele crizei globale si de recesiunea economica. Presiunile asupra balantei de plati au determinat o depreciere de 15% a leului fata de euro in aprilie 2009 fata de octombrie 2008, acest lucru generand presiuni asupra populatiei, bilanturilor companiilor si bancilor.

6.      Sistemele bancare au acumulat presiuni. Accesul la sursele externe de finantare a devenit limitat si lichiditatea de pe piata interbancarǎ s-a epuizat in mare parte, activitatea fiind limitatǎ la scadente pe termen scurt. Desi bǎncile au intrat in aceastǎ crizǎ bine capitalizate, creditele neperformante s-au acumulat, mai ales cele acordate in valutǎ, si recesiunea a accentuat deteriorarea calitǎtii activelor. Prin urmare, imprumuturile acordate sectorului privat s-au diminuat in al patrulea trimestru al anului 2008, reflectand o combinatie de factori aferenti cererii si ofertei.

* Acord Stand-By

Fondul Monetar International versus Romania

          FMI, pentru multe tari un colac de salvare pe timp de criza si nu numai, un fel de frate mai mare care iti arata drumul bun. Criza, un ciclu al economiei pe care toata lumea il caracterizeaza ca nefast. Insa criza actuala, caci din pacate nu am iesit din ea, a demonstrat utilitatea Fondului si a oprit regandirea mecanismului. Deoarece in ultimii ani, s-a tot pus intrebarea daca acest organism mai este util, in forma actuala. Iar in acest punct de posibila cotitura pentru Fond a aparut criza, iar Fondul si-a demonstrat utilitatea, a inceput sa aloce fonduri tarilor grav afectate (cel mai concludent exemplu fiind Grecia), ale caror banci centrale nu au reusit sa gestioneze deficitul de resurse si chiar sa-si dezvolte facilitatile de creditare, de la trei facilitati de credit inainte de criza  la sapte facilitati in prezent (cele patru noi facilitati de creditare se gasesc in tabelul nr. 1). Tot ca previziune la situatia in care economia mondiala va urma un trend descendent s-a convenit la Summit-ul G20 din aprilie 2009 de la Londra, ca resursele de creditare ale FMI sa creasca cu 750 miliarde de dolari. 

            Si aici vine intrebarea: Exista posibilitatea ca niscaiva minti luminate, sa fi stiut despre declinul economiei americane si/sau sa fi intreprins actiuni care au aprins scanteia ce a declansat criza? Parafrazandu-l pe Antoine Lavoisier: nimic nu se pierde, totul se transforma; a doua intrebare este: cine sunt castigatorii crizei? caci perdantii se vad peste tot.  

Facilitatea de credit (anul adoptarii)	Scopul	Conditii		Monitorizare si eliminare
TRANSE DE CREDIT SI FACILITATI EXTINSE ALE FONDULUI
Linie Flexibila de Credit (2009)	Instrument flexibil in transe de credit pentru toate balantele de plati, plati potentiale sau actuale.	Fundamente macroeconomice puternice, politica economica cadru si politica de palmares.		Acces aprobat privi-legiat la incheierea perioadei de aranja-ment prin revizuirea intermediara pentru aranjamentele de 1 an.
FACILITATI PENTRU MEMBRI CU VENITURI REDUSE IN VEDEREA REDUCERII SARACIEI SI A CRESTERII ECONOMICE
Facilitate de Credit Extinsa (2010)	Asistenta pe termen mai lung pentru dificultati profunde ale balantei de plati, dificultati de natura structurala; avand drept scop reducerea durabila a saraciei.		Adoptarea pe 3 ani a Faciltatii Extinse de Credit (FEC).	Palti semianuale (trimestriale sau ocazi-onale) privind re-spectarea criteriilor de performanta si comen-tarii.
Facilitatea de Credit Stand-By (2010)	Asistenta pe termen mediu pentru tarile cu deficit al balantei de plati pe termen scurt.		Adoptarea pe 12-24 de luni a Faciltatii de Credit Stand-By.
Facilitatea de Credit Rapida (2010)	Asistenta rapida pentru echilibrarea balantei de plati, ca urmare a unui soc exogen sau dezastru natural in cazul in care alt tip de facilitate nu este necesara sau fezabila.		Nu este necesar un program pe baza de reexaminare sau post conditionalitate.	De obicei intr-o plata unica.

Tabelul nr.1. – Facilitatile de finantare ale FMI

            Romania este membra FMI din anul 1972,  cu o cota de participare de 1030,2 milioane de DST (0,47% din cota totala), detine 10552 de voturi (0,48% din totalul voturilor). Romania a apelat la resursele financiare ale Fondului si inainte de 1989 si dupa, acordurile si sumele aferente lor se gasesc in tabelul 2. In 2010 datorita crizei economice Romania a apelat mai mult ca oricand la resursele Fondului, tragand fonduri in valoare de 3,71 miliarde de DST(4,25 miliarde de euro). Alocarea fondurilor a fost conditionata de aplicarea unor masuri de austeritate, care sa permita incadrarea in tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB. Iar pentru anul acesta Romania ar urma sa primeasca inca 2 transe, in valoare cumulata de 1,616 miliarde de DST.

            Alta intrebare logica: De ce Romania are nevoie de imprumuturi, daca pana in 2008, s-a inregistrat crestere economica ? De ce odata cu propagarea crizei, economia autohtona are un parcurs descendent, desi nu a fost contaminata cu active toxice?

           

Tipul acordului	Data aprobării	Data expirării sau rezilierii	Suma aprobată (milioane DST)	Suma trasă (milioane DST)
Stand-by	10/03/75	10/02/76	95,0	95,0
Stand-by	09/09/77	09/08/78	64,1	64,1
Stand-by	06/15/81	01/14/84	1102,5	817,5
Stand-by	04/11/91	04/10/92	380,5	318,1
Stand-by	05/29/92	03/28/93	314,0	261,7
Stand-by	05/11/94	04/22/97	320,5	94,3
Stand-by	04/22/97	05/21/98	301,5	120,6
Stand-by	08/05/99	02/28/01	400,0	139,75
Stand-by	10/31/01	10/15/03	300,0	300,0
Stand-by preventiv	07/07/04	07/07/06	250,0	0 (nefinalizat)
Stand-by	05/04/2009	03/15/2011	11443,0	10569

Tabel nr. 2. – Acordurile României cu FMI

            Deoarece in perioada 2003-2008 s-a inregistrat o crestere a PIB de circa 6,5 procente pe an. Aceasta crestere s-a datorat investitiilor straine si cererii interne (consumul populatiei), astfel atunci cand finantarea externa a fost retrasa tara a inceput sa se confrunte cu probleme in atragerea capitalului strain. Din literatura economica reiese ca o crestere economica sustenabila e generata de cererea externa si nu de consumul populatiei. Practic trebuie sa produci mai mult decat consumi. Modelul de dezvoltare economica “pe datorie” si orientata catre ramuri cu valoare adaugata bruta redusa (servicii, indeosebi comert cu amanuntul, hoteluri şi restaurante, plus constructii), promovat  in ultimii ani s-a dovedit, nesustenabil, nedurabil si vulnerabil la orice schimbare de tendinta externa.

            Tragand invataminte din cele enumerate mai sus, pe viitor ar trebui sa ne bazam cresterea economica pe cererea externa, iar investitiile sa fie realizate intr-o cat mai mare proportie din capitalul intern si motorul dezvoltarii sa fie industria, pentru o crestere economica sustenabila si care sa fie ferita de efectele prabusirii altor economii. Avem puterea de a dezvolta  o economie bazata pe industrie cat si pe servicii, deoarece detinem resurse si context geografic favorabil.