Schimbarea structurii activelor tranzacţionate la bursă

           Criza financiară a schimbat coordonatele privind preferinţele investiţionale. Dacă în anii trecuţi acţiunile erau cele mai căutate, oferind un randament superior dobânzilor bancare sau obligaţiunilor, în anii 2009 - 2010 s-a văzut o fugă a investitorilor de plasamentele riscante si acceptarea unora mai sigure, chiar cu randamente mai scăzute. Investiţiile în instrumente purtătoare de dobândă sunt deja la mare căutare pentru că randamentele plătite de băncile românesti atât pentru sumele în lei, cât si pentru cele în euro sunt attractive. Chiar dacă un astfel de câstig este comparabil cu media anuală a unui investitor pe termen lung la bursă, garantarea depozitelor în limita a 100.000 de euro si riscul indiscutabil mai redus fac ca investitorii mici si medii să prefere depozitele bancare.

           Pe toate segmentele Bursei de Valori Bucureşti rulajele au acumulat 2,15 miliarde de euro în 2010, în creştere cu 29% faţă de 2009.

          Pe piaţa acţiunilor valoarea de tranzacţionare a totalizat 1,48 miliarde euro, cu 10,7% mai mare faţă de 2009. Anul care tocmai s-a încheiat a determinat un vârf de tranzactionare pentru piaţa obligaţiunilor, care a totalizat 620,5 milioane euro în creştere cu 104,8% faţă de 2009. Pe segmentul futures, 2010 a fost cel mai bun an de la lansare, din 2007. Valoarea de tranzacţionare a fost de 25,3 milioane euro, în creştere cu 59,5% faţă de 2009. Şi unităţile de fond tranzacţionate au cunoscut o creştere de 10,2% faţă de 2009, atingând un nivel de 5,36 milioane euro. Noul instrument financiar al BVB din 2010, produsele structurate, a înregistrat o evoluţie semnificativă, atingând un nivel al valorii tranzacţionate de 10,7 milioane euro corespunzător unui număr de 12.706 tranzacţii pentru 1,2 milioane de unităţi tranzacţionate.

           Motivele pentru care fondurile de obligaţiuni au înregistrat un succes atat de mare sunt:

           1.Momentul care a marcat startul creşterii accelerate a investiţiilor în fondurile de obligaţiuni coincide cu “prăbuşirea” bursei locale. Astfel, în 2008, investitorii care achiziţionau în mod tradiţional acţiuni, s-au reprofilat odată cu scăderea bursei, alegând să îşi mute investiţiile în fondurile de obligaţiuni, instrumente cu un grad de risc mult mai scăzut. În consecinţă, deşi randamentele anuale erau aproximativ de 30%, scăderile de până la 70% de pe bursa locală i-au determinat pe investitori să se refugieze în instrumente mai sigure şi mult mai puţin expuse la volatilităţi.

Grafic nr.1

Fondurile de obligaţiuni investesc într-o proporţie ridicată în obligaţiuni, fie că acestea sunt obligaţiuni de stat, municipale sau corporative. Restul banilor sunt investiţi în alte instrumente cu grad scăzut de risc, cum ar fi depozitele bancare. Datorită faptului ca agregă sume mari, administratorii fondurilor de obligaţiuni negociază cu băncile rate ale dobânzii ridicate pentru depozitele plasate, contribuind astfel la creşterea randamentului fondului.

           2.Randamentele oferite de fondurile de obligaţiuni sunt extrem de atractive pentru cei cu aversiune faţă de risc. Fondurile de obligaţiuni au fost performerele pieţei înregistrând randamente de până la 14%. De altfel, randamentul fondurilor de obligaţiuni s-a situat de-a lungul timpului cu mult deasupra ratei inflaţiei şi ratei medii a dobânzii practicate la depozitele bancare pe un an. În anul 2010 fondurile de obligaţiuni au avut o performanţă cuprinsă între 6.93% – 11.79%, randament superior atat ratei inflaţiei (7,88 %) estimate cât şi ratei medii a dobânzii la depozitele pe un an(aproximativ 3%).

            3.Strategiile de vânzare ale administratorilor bancari şi-au pus cu siguranţă amprenta asupra intrărilor de bani în fondurile de obligaţiuni. Administratorii de fonduri care fac parte din reţele bancare extinse au intensificat eforturile de atragere de investiţii în aceste fonduri prin intermediul reţelelor bancare, aşa încât cele mai mari adeziuni în fondurile de obligaţiuni au fost înregistrate în cazul administratorilor din această categorie.

             Principalele direcţii în care ar trebui să acţioneze Bursa de Valori Bucureşti în următorii ani ar fi: să creeze condiţii optime de manifestare a cererii şi ofertei de instrumente financiare şi să stimuleze prezenţa pe piaţa bursieră a factorilor care dau substanţă oricărei burse: emitenţii, investitorii şi instrumentele financiare. Cea mai sintetică modalitate de exprimare a succesului demersurilor pe care ar trebui să întreprindă Bursa de Valori Bucureşti în viitor pentru dezvoltarea pieţei bursiere din România să obţină prin raportare la cifrele care vor fi consemnate în dreptul a doi indicatori cantitativi: capitalizarea bursieră şi valoarea tranzacţiilor.

Indicatori principali	An
	2009		2010
	Mil. Ron	Mil. EUR	Mil. RON	Mil.EUR
Total piata
Valoare tranzactionata totala	6464,87	1527,49	6477,37	1562,35
Societati admise la tranzactionare
Numar societati	69		72
Capitalizarea bursiera	80074,50	19052,65	92012,86	21664,87
Valoarea tranzactionata	5082,95	1201,49	4145,07	997,50
Rata lichiditatii (val. tranz./capitalizare)	7,93		4,98
PER piata	14,42		11,37
PER piata/Valoare nominala	1,04		1,02
Rata dividendului	2,81		1,44
Societati nelistate
Numar societati nelistate	31		27
Valoare tranzactionata	9,74	2,31	5,27	1,26
Obligatiuni
Numar obligatiuni	60		56
Valoare tranzactionata	1177,62	277,78	2224,15	539,21
Unitati de fond
Numar instrumente	2		3
Valoare tranzactionata	2,76	0,65	6,36	1,53
Produse structurate
Numar instrumente	0		9
Valoare tranzactionata	0,0	0,0	3,38	0,79
Futures
Numar instrumente	42		42
Valoare tranzactionata	67,05	15,88	93,15	22,06
Oferte publice primare
Valoare tranzactionata	124,75	29,37	0,0	0,0

                                                                               Tabel nr. 1

Pensile private facultative

           Sistemul de pensii facultative, denumit si Pilon III, este un sistem de pensii administrat privat bazat pe conturi individuale si aderare optionala. La Pilonul III poate participa oricine, cu o suma de pana  la 15% din veniturile brute lunare. Pentru a beneficia de pensia facultativa orice participant trebuie sa aiba cel putin 90 de contributii lunare, varsta de minim 60 de ani si o suma minima acumulata. Pentru contributia la Pilonul III nu se plateste impozit, suma cu care se contribuie se deduce din impozitul pe venit. Un element de siguranta al pensiei facultative este: rata de rentabilitate a fiecarui fond este comparata cu o rata minima de rentabilitate a fondurilor de pensii de pe piata, daca rata de rentabilitate a unui fond este sub rata minima timp de patru trimestere consecutive, administratorul fondului pierde autorizatia de functionare, iar activele sale sunt transferate altui fond. Cadrul legislativ care reglementeaza pensile private facultative este Legea 204/2006.

           Numarul de participanti la fondurile de pensii facultative a cunoscut o crestere lenta de la circa 150.000 de participanti la sfarsitul anului 2008, la circa 221.000 de participant la sfarsitul anului 2010, dupa cum se poate observa in graficul nr. 1.

                                                                           Grafic nr. 1

           Potrivit cotei de piata calculata dupa numarul de participanti, se poate observa suprematia  fondurilor ING Optim si BCR Prudent, care impreuna detin 54% din numarul total de participanti, grafic nr. 2.

                                                                      Grafic nr. 2
           Valoarea activului net a cunoscut o crestere de peste 50% in anul 2010, de la 204,04 milioane lei la 327,98 milioane lei, grafic nr. 3.

                                                                             Grafic nr.3
            Potrivit cotei de piata calculata dupa valoarea activului net, fondurile Allianz Tiriac  Moderato si Vivace detin 50% din cota de piata, grafic nr.4.

                                                                           Grafic nr. 4

Pensiile private obligatorii

Resursele financiare ale unui fond pensii sunt compuse din:

·         Contributiile participantilor convertite in unitati de fond;

·         Drepturile banesti ale beneficiarilor si nerevendicate in termenul de prescriptie;

·         Dobanzi si penalitati aferente contributiilor nevirate la termen;

·         Sume rezultate din investirea disponibilitatilor banesti.

            Un fond de pensii trebuie sa aiba minim 50.000 de participanti, numar de participanti care trebuie constituit in primii trei ani de existenta ai fondului. Autoritatea ce reglementeaza activitatea fondurilor de pensii este Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aceasta institutie e constituita ca persoana juridica, si se afla sub controlul Parlamentului Romaniei, potrivit OUG 50/2005 si Legii 313/2005. Activele fondurilor private de pensii se investesc prudential in:

·         Instrumente ale pietei monetare, inclusiv conturi si depozite in lei la banci, din Romania, fara a depasi un procent de 20% din activele fondului de pensii privat;

·         Titluri de stat emise de Ministerul Economiei si Finantelor din Romania, de state membre ale Uniunii Europene sau Spatiului Economic European, fara a depasi un procent de 70% din valoarea totala a activelor fondului;

·         Obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritatile publice locale din Romania, sau din state membre ale UE si Spatiului Economic European (SEE), in procent de pana la 30% din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Valori mobiliare tranzactionate pe pietele reglementate din Romania, UE sau SEE, in procent de pana la 50%  din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Titluri de stat si alte valori mobiliare emise de state terte, in procent de pana la 15% din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Obligatiuni si alte valori mobiliare, tranzactionate de state terte, in procent de pana la 10% din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Obligatiuni si alte valori mobiliare ale organismelor straine non–guvernamentale cotate la bursa, in procent de pana la 5% din  valoarea activelor fondului de pensii;

·         Titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv in valori mobiliare din Romania sau alte tari, in procent de pana la 5% din valoarea cativelor fondului de pensii.

            Participanti la fondul de pensii private: persoanele in varsta de pana la 35 de ani care participa la fondul de pensii de stat sunt  obligate sa participe si la un fond de pensii privat; persoanele in varsta de pana la 45 de ani care sunt asigurate la fondul de pensii de stat pot adera la un fond de pensii administrate privat. Pesoanele care nu adera la un fond de pensii in termen de patru luni de la stabilita prin lege este distribuita automat unui fond de pensii.

             Contributia la fodul se pensii se deduce din venitul brut realizat de asigurat conform Legii nr. 19/2000. In termen de opt ani de la data aderarii la un fond de pensii, cota de contributie se majoreaza cu 6%, cu o crestere de 0,5 puncte procentuale pe an, incepand cu data de 1 ianuarie a fiecarui an.

             Contributia la fond se converteste in unitati de fond, in maxim 2 zile lucratoare de la data incasarii acestora. La data intrarii in vigoare a legii nr. 411/2004, privind fondurile de pensii administrate privat, valoare unei unitati de fond era de 10 lei.

             Un admistrator de fond de pensii poate administra in Romania un singur fond de pensii. Capitalul social minim necesar al unui fond de pensii este de 4 milioane de euro sau echivalent in lei. Veniturile aministratorului se constituie din:

·         Comision de administrare;

·         Penalitati de transfer;

·         Tarife pentru servicii la cerere.

Comisionul de administrare este format din:

·         Deducerea unui cuantum din contributii, dar nu mai mult de 2,5%, cu specificatia ca deducerea sa fie facuta inainte de transformarea contributiei in unitati de fond;

·         Deducerea unui procent din activul net toatal al fondului , dar nu mai mult de 0,05% pe luna.

            Penalitatea de transfer reprezinta suma suportata de participant in cazul transferului la alt fond de pensii privat mai devreme de doi ani de la aderarea la primul fond.

             Situatiile financiar contabile ale fondurilor de pensii private sunt supuse auditarii de catre auditori financiari, PF[1] sau PJ[2], autorizate de CAFR[3]. Raportul de audit al unui fond de pensii privat nu poate fi intocmit de acelasi auditor financiar o perioada mai mare de 5 ani consecutive.

             Transparenta fondurilor de pensii private se face prin:

·         Publicarea unui raport anual cu datele activitatii desfasurate in anul financiar anterior;

·         Raport lunar privind investitiile fondului, adresat Comisiei de Supraveghere;

·         Informare anuala in scris a participantilor la fond despre valoarea depunerilor lor.

---

[1]  - persoane fizice

[2]  - persoane juridice

[3]  - Camera Auditorilor Financiari din Romania