Scad rezervele minime obligatorii

           Rezervele minime obligatorii sunt disponibilitatile banesti ale bancilor comerciale, in lei si valuta, pastrate in conturi deschise la BNR. Aceste rezerve se constituie pentru: realizarea controlului monetar (si lichiditatii) si pentru stabilizarea ratelor de dobanda de pe piata interbancara.

                Potrivit BNR caracteristicile rezervelor minime obligatorii sunt:

·         „baza de calcul a RMO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv în lei şi în valută din bilanţurile băncilor (cu excepţia pasivelor interbancare, a obligaţiilor către BNR şi a capitalurilor proprii)”;

·         “perioada de observare şi cea de aplicare au durata de o lună, fiind succesive (prima dintre ele reprezentând intervalul cuprins între data de 24 a lunii precedente şi data de 23 a lunii curente)”;

·         “ratele RMO pot fi diferenţiate atât în funcţie de moneda de constituire, cât şi în funcţie de scadenţa reziduală a elementelor incluse în baza de calcul (mai mică sau mai mare de 2 ani)”;

·         “RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilităţilor menţinute pe parcursul perioadei de aplicare în conturile deschise la BNR”;

·         “deficitului de rezerve i se aplică o dobândă penalizatoare, iar abaterile repetate se sancţionează prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaţiunilor instituţiei de credit”.[1]

            Din 24 iulie 2009 ratele RMO pentru lei sunt:

·         15% pentru pasivele cu scadenta mai mica de 2 ani;

·         15% pentru pasivele cu scadenta mai mare de 2 ani, cu clauza de rambursare, transferare sau retragere anticipata;

·         0% pentru pasivele cu scadenta mai mare de 2 ani, fara clauza de rambursare, transferare sau retragere anticipata;

            Ratele  RMO pentru pasivele in valuta sunt in prezent de 25% , pentru pasivele cu scadenta mai mica e 2 ani si pentru cele cu scadenta mai mare de doi ani dar cu clauza de rambursare, transferare sau retragere anticipata.

            Ratel dobanzii bonificate la RMO sunt de 1.54% pentru rezervele in lei, de 0.79% pentru rezervele in euro si de 0.40% pentru pasivele in dolari americani. Ratele dobanzilor penalizatoare pentru deficitele de RMO sunt de 15.5% pentru rezervele in lei si de 12.75% pentru rezervele in euro si USD.

            Consiliul de Administratie al BNR a decis in data de 31.03.2011 sa sa reduca rata rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani la nivelul de 20 la sută de la 25 la sută.

             Reducerea ratelor RMO inseamna lichiditate crescuta pe piata bancara, lichiditate ce va duce la acordarea mai multor credite si la scaderea dobanzilor. Se estimeaza ca aceasta reducere va lasa in piata circa 1 miliard de euro. Aceasta reducere va intra in vigoare cu data de 24 aprilie.

            La baza acestei reduceri poate sta una din urmatoarele ipoteze:

·         Ministerul Finantelor Publice are nevoie de bani, bani pe care nu a reusit sa ii atraga de pe piata externa;

·         Se doreste incurajarea economiei, desi aceasta reducere incurajeaza creditarea in valuta, cu atat mai mult cu cat riscul valutar al Romaniei este crescut;

---

[1] www.bnr.ro

Studiu comparativ al serviciului de internet banking în Europa şi România

           Internet banking-ul este un serviciu bancar pus la dispoziţia clienţilor, persoane fizice şi juridice, serviciu care facilitează realizarea operaţiunilor cu banca, prin efectuarea lor prin intemediul  internetului.

            Raportând analiza serviciului de internet banking la perioada crizei, se constată  că perioada economică dificilă a avut efect de impulsionare al acestor servicii. Nevoia de reducere a costurilor a determinat băncile să-şi mute o parte din operaţiuni către canalele alternative de distribuţie. Pe de altă parte clienţii sunt mai atenţi la preţul plătit pentru serviciile bancare, la timpul alocat lor, la viteza şi la siguranţa operaţiunilor.

            Conform unui studiu realizat de revista e-Finance asupra a 19 bănci, care împreună deţin peste 80% din activele sistemului bancar românesc, numărul clienţilor serviciilor de internet banking a crescut cu 66% în 2009 faţă de anul anterior, după cum se poate observa în graficul 1.



Grafic nr.1

           Performanţe în extinderea serviciilor de internet banking au realizat atât platformele mature, care au avut creşteri de până la 50%, cât şi serviciile nou lansate, care au înregistrat creşteri semnificative de până la 600%, după cum se poate observa în graficul 2.

Grafic nr. 2

              În ceea ce priveşte  situaţia europeană a adoptării serviciilor de internet banking, aceasta poate fi clasificată în patru grupuri:

·         Ţările nord europene, care au o rată de adoptare de 62-77%;

·         Ţările central europene (Germania, Franţa, Marea Britanie), care au o rată de adoptare de 35-54%;

·         Ţările din Europa de Sud şi de Est, plus Irlanda, care au o rată de adoptare sub 32%;

·         Ţările emergente, în care internet bankingul este puţin folosit, sub 5%.

Ratele de adoptare a internet bankingului pe ţări se găsesc în graficul numărul 3.

Grafic nr. 3

Concluzii:

            Internet bankingul are o rată de adoptare scăzută în România datorită numărului mic de utilizatori de internet în comparaţie cu alte ţări europene şi a gradului scăzut de înţelegere a acestui serviciu. S-a constatat însă că pe perioada crizei serviciul a cunoscut o dezvoltare rapidă, şi pe viitor se prevede o creştere semnificativă a utilizării acestui serviciu. Un domeniu în care România este deficitară este educaţia bancară, băncile din sistem axându-se mai mult pe nestiinţa populaţiei pentru a realiza profituri cât mai mari.