Pensiile private obligatorii

Resursele financiare ale unui fond pensii sunt compuse din:

·         Contributiile participantilor convertite in unitati de fond;

·         Drepturile banesti ale beneficiarilor si nerevendicate in termenul de prescriptie;

·         Dobanzi si penalitati aferente contributiilor nevirate la termen;

·         Sume rezultate din investirea disponibilitatilor banesti.

            Un fond de pensii trebuie sa aiba minim 50.000 de participanti, numar de participanti care trebuie constituit in primii trei ani de existenta ai fondului. Autoritatea ce reglementeaza activitatea fondurilor de pensii este Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aceasta institutie e constituita ca persoana juridica, si se afla sub controlul Parlamentului Romaniei, potrivit OUG 50/2005 si Legii 313/2005. Activele fondurilor private de pensii se investesc prudential in:

·         Instrumente ale pietei monetare, inclusiv conturi si depozite in lei la banci, din Romania, fara a depasi un procent de 20% din activele fondului de pensii privat;

·         Titluri de stat emise de Ministerul Economiei si Finantelor din Romania, de state membre ale Uniunii Europene sau Spatiului Economic European, fara a depasi un procent de 70% din valoarea totala a activelor fondului;

·         Obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritatile publice locale din Romania, sau din state membre ale UE si Spatiului Economic European (SEE), in procent de pana la 30% din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Valori mobiliare tranzactionate pe pietele reglementate din Romania, UE sau SEE, in procent de pana la 50%  din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Titluri de stat si alte valori mobiliare emise de state terte, in procent de pana la 15% din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Obligatiuni si alte valori mobiliare, tranzactionate de state terte, in procent de pana la 10% din valoarea activelor fondului de pensii;

·         Obligatiuni si alte valori mobiliare ale organismelor straine non–guvernamentale cotate la bursa, in procent de pana la 5% din  valoarea activelor fondului de pensii;

·         Titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv in valori mobiliare din Romania sau alte tari, in procent de pana la 5% din valoarea cativelor fondului de pensii.

            Participanti la fondul de pensii private: persoanele in varsta de pana la 35 de ani care participa la fondul de pensii de stat sunt  obligate sa participe si la un fond de pensii privat; persoanele in varsta de pana la 45 de ani care sunt asigurate la fondul de pensii de stat pot adera la un fond de pensii administrate privat. Pesoanele care nu adera la un fond de pensii in termen de patru luni de la stabilita prin lege este distribuita automat unui fond de pensii.

             Contributia la fodul se pensii se deduce din venitul brut realizat de asigurat conform Legii nr. 19/2000. In termen de opt ani de la data aderarii la un fond de pensii, cota de contributie se majoreaza cu 6%, cu o crestere de 0,5 puncte procentuale pe an, incepand cu data de 1 ianuarie a fiecarui an.

             Contributia la fond se converteste in unitati de fond, in maxim 2 zile lucratoare de la data incasarii acestora. La data intrarii in vigoare a legii nr. 411/2004, privind fondurile de pensii administrate privat, valoare unei unitati de fond era de 10 lei.

             Un admistrator de fond de pensii poate administra in Romania un singur fond de pensii. Capitalul social minim necesar al unui fond de pensii este de 4 milioane de euro sau echivalent in lei. Veniturile aministratorului se constituie din:

·         Comision de administrare;

·         Penalitati de transfer;

·         Tarife pentru servicii la cerere.

Comisionul de administrare este format din:

·         Deducerea unui cuantum din contributii, dar nu mai mult de 2,5%, cu specificatia ca deducerea sa fie facuta inainte de transformarea contributiei in unitati de fond;

·         Deducerea unui procent din activul net toatal al fondului , dar nu mai mult de 0,05% pe luna.

            Penalitatea de transfer reprezinta suma suportata de participant in cazul transferului la alt fond de pensii privat mai devreme de doi ani de la aderarea la primul fond.

             Situatiile financiar contabile ale fondurilor de pensii private sunt supuse auditarii de catre auditori financiari, PF[1] sau PJ[2], autorizate de CAFR[3]. Raportul de audit al unui fond de pensii privat nu poate fi intocmit de acelasi auditor financiar o perioada mai mare de 5 ani consecutive.

             Transparenta fondurilor de pensii private se face prin:

·         Publicarea unui raport anual cu datele activitatii desfasurate in anul financiar anterior;

·         Raport lunar privind investitiile fondului, adresat Comisiei de Supraveghere;

·         Informare anuala in scris a participantilor la fond despre valoarea depunerilor lor.

---

[1]  - persoane fizice

[2]  - persoane juridice

[3]  - Camera Auditorilor Financiari din Romania

Conjunctura economica premergatoare ASB* cu FMI din 2009

            Factorii care au dus la alterarea climatului economic in Romania sunt:

1.      Romania a inregistrat un boom economic in perioada 2003-2008 ceea ce a condus la supraincalzirea si dezechilibrarea economiei. Cresterea medie a PIB a fost de peste 6,5%  pe an in perioada de referinta, investitiile straine directe si intrarile de capital au contribuit la o crestere semnificativa a consumului si investitiilor. Cresterea cererii interne a fost mai rapida decat cresterea cererii externe, fapt ce a generat deficite de cont current care au culminat cu deficitul de 14% din PIB atins in 2007.

2.      Cresterea rapida a investitiilor straine  a determinat expunerea Romaniei la dificultatile financiare mondiale si la volatilitatea ratei de schimb. Imprumuturile externe ale sistemului bancar, au determinat o crestere rapida a creditului intern, acesta a ajuns la o medie de 50% in ultinii patru ani. Mai mult de jumatate din imprumuturile private interne sunt in valuta, mare parte din acestea apartinand populatiei si companiilor expuse riscului, ceea  ce a dus la o expunere a bancilor la risc valutar.

3.      Politicile lejere in domeniul fiscal au dus de asemenea la supraincalzirea economiei. Cresterea excesiva a cheltuielilor cu salariile si pensile au alimentat cresterea cererii interne.

4.      Activitatea economica a inregistrat scadere la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, in timp ce inflatia s-a mentinut ridicata. Cresterea reala a PIB a incetinit de la o medie de 9% in primele trimestere ale anului 2008, la un declin de 13% in ultimul trimestru. Exporturile si importurile au scazut de asemenea, conform graficului 1.

Graficul nr. 1 – A. Exporturile si importurile; B. Productia industrial si indicatorii de incredere

5.      Pietele financiare si pietele activelor au fost afectate de efectele crizei globale si de recesiunea economica. Presiunile asupra balantei de plati au determinat o depreciere de 15% a leului fata de euro in aprilie 2009 fata de octombrie 2008, acest lucru generand presiuni asupra populatiei, bilanturilor companiilor si bancilor.

6.      Sistemele bancare au acumulat presiuni. Accesul la sursele externe de finantare a devenit limitat si lichiditatea de pe piata interbancarǎ s-a epuizat in mare parte, activitatea fiind limitatǎ la scadente pe termen scurt. Desi bǎncile au intrat in aceastǎ crizǎ bine capitalizate, creditele neperformante s-au acumulat, mai ales cele acordate in valutǎ, si recesiunea a accentuat deteriorarea calitǎtii activelor. Prin urmare, imprumuturile acordate sectorului privat s-au diminuat in al patrulea trimestru al anului 2008, reflectand o combinatie de factori aferenti cererii si ofertei.

* Acord Stand-By

Fondul Monetar International versus Romania

          FMI, pentru multe tari un colac de salvare pe timp de criza si nu numai, un fel de frate mai mare care iti arata drumul bun. Criza, un ciclu al economiei pe care toata lumea il caracterizeaza ca nefast. Insa criza actuala, caci din pacate nu am iesit din ea, a demonstrat utilitatea Fondului si a oprit regandirea mecanismului. Deoarece in ultimii ani, s-a tot pus intrebarea daca acest organism mai este util, in forma actuala. Iar in acest punct de posibila cotitura pentru Fond a aparut criza, iar Fondul si-a demonstrat utilitatea, a inceput sa aloce fonduri tarilor grav afectate (cel mai concludent exemplu fiind Grecia), ale caror banci centrale nu au reusit sa gestioneze deficitul de resurse si chiar sa-si dezvolte facilitatile de creditare, de la trei facilitati de credit inainte de criza  la sapte facilitati in prezent (cele patru noi facilitati de creditare se gasesc in tabelul nr. 1). Tot ca previziune la situatia in care economia mondiala va urma un trend descendent s-a convenit la Summit-ul G20 din aprilie 2009 de la Londra, ca resursele de creditare ale FMI sa creasca cu 750 miliarde de dolari. 

            Si aici vine intrebarea: Exista posibilitatea ca niscaiva minti luminate, sa fi stiut despre declinul economiei americane si/sau sa fi intreprins actiuni care au aprins scanteia ce a declansat criza? Parafrazandu-l pe Antoine Lavoisier: nimic nu se pierde, totul se transforma; a doua intrebare este: cine sunt castigatorii crizei? caci perdantii se vad peste tot.  

Facilitatea de credit (anul adoptarii)	Scopul	Conditii		Monitorizare si eliminare
TRANSE DE CREDIT SI FACILITATI EXTINSE ALE FONDULUI
Linie Flexibila de Credit (2009)	Instrument flexibil in transe de credit pentru toate balantele de plati, plati potentiale sau actuale.	Fundamente macroeconomice puternice, politica economica cadru si politica de palmares.		Acces aprobat privi-legiat la incheierea perioadei de aranja-ment prin revizuirea intermediara pentru aranjamentele de 1 an.
FACILITATI PENTRU MEMBRI CU VENITURI REDUSE IN VEDEREA REDUCERII SARACIEI SI A CRESTERII ECONOMICE
Facilitate de Credit Extinsa (2010)	Asistenta pe termen mai lung pentru dificultati profunde ale balantei de plati, dificultati de natura structurala; avand drept scop reducerea durabila a saraciei.		Adoptarea pe 3 ani a Faciltatii Extinse de Credit (FEC).	Palti semianuale (trimestriale sau ocazi-onale) privind re-spectarea criteriilor de performanta si comen-tarii.
Facilitatea de Credit Stand-By (2010)	Asistenta pe termen mediu pentru tarile cu deficit al balantei de plati pe termen scurt.		Adoptarea pe 12-24 de luni a Faciltatii de Credit Stand-By.
Facilitatea de Credit Rapida (2010)	Asistenta rapida pentru echilibrarea balantei de plati, ca urmare a unui soc exogen sau dezastru natural in cazul in care alt tip de facilitate nu este necesara sau fezabila.		Nu este necesar un program pe baza de reexaminare sau post conditionalitate.	De obicei intr-o plata unica.

Tabelul nr.1. – Facilitatile de finantare ale FMI

            Romania este membra FMI din anul 1972,  cu o cota de participare de 1030,2 milioane de DST (0,47% din cota totala), detine 10552 de voturi (0,48% din totalul voturilor). Romania a apelat la resursele financiare ale Fondului si inainte de 1989 si dupa, acordurile si sumele aferente lor se gasesc in tabelul 2. In 2010 datorita crizei economice Romania a apelat mai mult ca oricand la resursele Fondului, tragand fonduri in valoare de 3,71 miliarde de DST(4,25 miliarde de euro). Alocarea fondurilor a fost conditionata de aplicarea unor masuri de austeritate, care sa permita incadrarea in tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB. Iar pentru anul acesta Romania ar urma sa primeasca inca 2 transe, in valoare cumulata de 1,616 miliarde de DST.

            Alta intrebare logica: De ce Romania are nevoie de imprumuturi, daca pana in 2008, s-a inregistrat crestere economica ? De ce odata cu propagarea crizei, economia autohtona are un parcurs descendent, desi nu a fost contaminata cu active toxice?

           

Tipul acordului	Data aprobării	Data expirării sau rezilierii	Suma aprobată (milioane DST)	Suma trasă (milioane DST)
Stand-by	10/03/75	10/02/76	95,0	95,0
Stand-by	09/09/77	09/08/78	64,1	64,1
Stand-by	06/15/81	01/14/84	1102,5	817,5
Stand-by	04/11/91	04/10/92	380,5	318,1
Stand-by	05/29/92	03/28/93	314,0	261,7
Stand-by	05/11/94	04/22/97	320,5	94,3
Stand-by	04/22/97	05/21/98	301,5	120,6
Stand-by	08/05/99	02/28/01	400,0	139,75
Stand-by	10/31/01	10/15/03	300,0	300,0
Stand-by preventiv	07/07/04	07/07/06	250,0	0 (nefinalizat)
Stand-by	05/04/2009	03/15/2011	11443,0	10569

Tabel nr. 2. – Acordurile României cu FMI

            Deoarece in perioada 2003-2008 s-a inregistrat o crestere a PIB de circa 6,5 procente pe an. Aceasta crestere s-a datorat investitiilor straine si cererii interne (consumul populatiei), astfel atunci cand finantarea externa a fost retrasa tara a inceput sa se confrunte cu probleme in atragerea capitalului strain. Din literatura economica reiese ca o crestere economica sustenabila e generata de cererea externa si nu de consumul populatiei. Practic trebuie sa produci mai mult decat consumi. Modelul de dezvoltare economica “pe datorie” si orientata catre ramuri cu valoare adaugata bruta redusa (servicii, indeosebi comert cu amanuntul, hoteluri şi restaurante, plus constructii), promovat  in ultimii ani s-a dovedit, nesustenabil, nedurabil si vulnerabil la orice schimbare de tendinta externa.

            Tragand invataminte din cele enumerate mai sus, pe viitor ar trebui sa ne bazam cresterea economica pe cererea externa, iar investitiile sa fie realizate intr-o cat mai mare proportie din capitalul intern si motorul dezvoltarii sa fie industria, pentru o crestere economica sustenabila si care sa fie ferita de efectele prabusirii altor economii. Avem puterea de a dezvolta  o economie bazata pe industrie cat si pe servicii, deoarece detinem resurse si context geografic favorabil.