Indicele armonizat al preturilor de consum si indicele preturilor de consum

            Indicele preturilor de consum (IPC) este „un indicator economic menit a masura modificarile preturilor pe care le platesc consumatorii casnici pentru bunuri si servicii ”[1] conform definitiei date de Comisia Europeana, in timp ce indicele armonizat al preturilor de consum  (IAPC) este „un indicator economic construit pentru a masura in timp variatiile preturilor bunurilor de consum  si serviciilor achizitionate de gospodariile populatiei. IAPC se calculeaza in conformitate cu o abordare armonizata si un singur set de definitii.”[2]

            Din definitiile celeo doi indici reiese ca IPC este un indice ce reflecta evolutia preturilor de consum intr-o terta tara, in timp ce IAPC este un indice ce reflecta evolutia preturilor de consum al unei tari, dar dupa o metodologie armonizata la nivelul Uniunii Europene. IAPC se calculeaza pentru Uniunea Europeana, Spatiul Economic European, precum si pentru tarile candidate sau in curs de aderare.

            Ca angajament asumat in perioada de pre-aderare la U.E., Romania, prin intermediul Institutului National de Statistica a adoptat metodologia de calcul a IAPC, astfel calculeaza atat IPC cat si IAPC.  Diferentele intre cei doi indici sunt:

a)      In ceea ce priveste baza de calcul:

·         La calculul IPC se utilizeaza un grup de: 54 de posturi de produse alimentare, 112 posturi de produse nealimentare si 50 de posturi de servicii, semnificative pentru consumul din Romania.

·         La calculul IAPC se utilizeaza clasificarea cheltuielilor dupa destinatia de consum (COICOP[3]), astfel posturile din sitemul national sunt regrupate conform acestei clasificatii.

b)      In ceea ce priveste consumatorii luati in calcul:

·         Pentru  IPC se iau in calcul doar cheltuielile de consum ale rezidentilor  realizate in Romania.

·         Pentru IAPC se iau in calcul pe langa cheltuielile rezidentilor si cheltuielile turistilor straini realizate pe teritoriul Romaniei.

c)      In ceea ce priveste perioada de referinta a indicilor:

[1] http://ec.europa.eu/economy_finance/focuson/inflation/glossary_ro.htm#hicp

[2] Ibidem

[3] Classification of Individual Consumption According to Purpose

·         IPC se calculeaza fata de luna anterioara a aceluiasi an, practic evidentiaza evolutia preturilor de la o luna la alta; IPC calculat fata de luna decembrie a anului anterior, indica evolutia preturilor de la inceputul anului.

·         IAPC se calculeaza fata de media anului 2005 (2005 = 100), iar ponderile utilizate la calcul de fiecare tara sunt exprimate in preturile lunii decembrie ale anului anterior.

            Calculul IAPC serveste la masurarea inflatiei, fiind foarte important ca in toate statele U.E., sa se foloseasca aceeasi metodologie de calcul pentru IAPC, deoarece acesta sta la baza calculului inflatiei. Cosul IAPC cuprinde 12 grupe de produse si servicii:

·         Alimente si bauturi nealcoolice – 15,6%;

·         Bunuri si servicii diverse – 8,5% ;

·         Restaurante si hoteluri – 9,4%;

·         Sanatate – 4,2%;

·         Recreatie si cultura – 9,7%;

·         Mobilier, echipament casnic si intretinerea de rutina a locuintei – 7,1%;

·         Imbracaminte si incaltaminte – 6,8%;

·         Intretinerea lociuntei, apa, energie electrica, gaze si alti combustibili – 15,6%;

·         Educatie – 1%;

·         Alcool si tutun – 3,7%;

·         Transport – 15,1%;

·         Comunicatii – 3,2%;

            Dupa cum se poate vedea din cele 12 grupe de mai sus, fiecare are o anumita pondere, reprezentand importanta respectivului articol in bugetul unei gospodarii. Din graficul urmator se poate vedea compozitia grupelor de produse incluse in cosul IAPC in U.E. intre 1996 si 2010. Se mai poate observa ca ponderea alimentelor si bauturilor nealcoolice in cos a scazut, iar ponderea bunurilor si serviciilor diverse a crescut, datorita schimbarii preferintelor consumatorilor.     

Grafic nr.1

Sursa: www.ec.europa.eu[1]

            Calculul celor doi indici este importanta in determinarea inflatiei, atat la nivel statal cat si la nivel unional. Calculul evolutiei preturilor de consum prin indicele armonizat al preturilor de consum prezinta o importanta majora, deoarece este nevoie de o metodologie unitara pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.  

---

[1]  http://ec.europa.eu/economy_finance/focuson/inflation/measuring_ro.htm#

Internet banking-ul in 2010

            Dupa evolutia puternic ascendenta a serviciului de internet banking in anul 2009, serviciul castiga in continuare teren in defavoare celorlalte servicii bancare. Serviciul a trecut de perioada de inceput in care a inregistrat avansuri explozive, de peste 600%, si a ajuns la maturitate, avand o crestere sustinuta si sanatoasa.

            Conform unui studiu efectuat de revista E-Finnance asupra a 19 banci din sistemul bancar autohton, care insumeaza peste 90% din cota de piata a sectorului bancar, numarul de clienti ai serviciului de internet banking este de peste 2,3 milioane, cu circa 230.000 de clienti mai mult decat in  anul 2009, dupa cum se poate vedea din graficul numarul 1.

           Cresterea numarului de clienti ai serviciului de internet banking a fost afectata de evolutia BCR. BCR detine circa 30% din piata de internet banking si a inregistrat o scadere de 4%, (dupa cum se poate vedea din graficul numarul 2) impreuna cu Volksbank fiind singurele banci din cele analizate care au inregistrat scaderi ale numarului de utilizatori. Contractia numarului de clienti ai BCR vine dupa o politica acerba de atragere a clientilor pe parcursul ultimilor 2 ani, astfel banca a parcurs etapa de atragere si intra in perioada de exploatare. Facand abstractie de scaderile celor 2 banci, numarul clientilor inrolati in serviciul de internet banking a crescut cu 30%.

            Scaderea numarului de clienti al BCR, s-a realizat pe baza segmentului de persoane fizice, in timp ce pe segmentul de microintreprinderi si PFA s-a triplat. Totusi BCR ramane lider de piata in ceea ce priveste numarul de utilizatori de IB[1], cu 674.000 de utilizatori persoane fizice, precum si 34.000 microîntreprinderi si PFA.

             Cei mai activi clienti ai serviciului au fost in 2010, cei ai bancilor mici precum: Bank of Cyprus, ATE Bank si Romanian International Bank. In 2010 s-au inregistrat cu 40% mai multe tranzactii decat in 2009. Astfel cei peste 2,3 milioane de utilizatori au efectuat peste 31,6 milioane de tranzactii, adica 14 operatiuni per utilizator.

            Cele mai multe tranzactii se realizeaza prin platformele de internet banking ale ING Bank, o prezenta benefica in Romania, pentru dezvoltarea IB, deoarece ING Romania este sucursala ING Group Olanda, tara care are cea mai mare rata de adoptare a IB din Europa. Evolutia valorii tranzactionate se poate vedea din graficul 3.

           Desi rata de adoptare a IB in Romania este mica fata de rata de adoptare a IB in tarile nordice se constata ca acest serviciu tinde spre maturitate in tara noastra.

---

[1]  Internet banking